ACASĂ

     „Mă inspiră dorul, dragostea, depărtările, lacrimile de bucurie și speranțe, sufletul oamenilor. Poezia a trăit în sufletul meu mulți ani, dar am scos-o la lumină acum un an.” O spune nouă premiată a concursului de poezie de la Sulmona (Italia), poeta Marina Dirul.
      Un destin ca al multor români de dincolo și dincoace de Prut, călător prin timp și spațiu, Marina s-a născut în Moldova, dar locuiește și scrie la Barcelona. Oameni talentați de care țara de origine n-a ținut seamă, dar care continuă să facă lucruri frumoase oriunde s-ar afla.

     Vă prezentăm spre lectură o poezie de o rară sensibilitate, așa cum poate scrie doar cineva care trăiește departe sentimentul „acasă”. 

ACASĂ

Acasă mi-e gândul,
Mi-e poarta deschisă,
M-așteaptă și râul
Cu valul în tihnă…
Cu flori în grădină,
Cu gânduri prea bune,
Stă mama cu tata –
Doi sfinți fără nume…
Miroase a pâine,
A vatră și dor.
E lungă cărarea
Spre dragul pritvor…