Alegeri pe Lumea Cealaltă

Vin alegerile și pentru asta ne-am gândit să vă delectăm cu o poveste a eseistului Bruno Ștefan

 

 

Bruno Ștefan __________

 

– Ce bine-ar fi dac-ai putea face sondaje pe Lumea Cealaltă să știm și noi cum votează dracii și sfinții! – mi-a spus șeful unui partid politic.

Eu, slava Domnului, aveam destule sondaje de făcut aici, pe Pământ și nici nu-mi trecea prin cap să iau vorba lui altfel decât în glumă. Numai că, abia ieșit din birou de la el și grăbit să ajung înapoi la lucru, nu știu cum m-am răsturnat cu mașina pe pod. Mă chinuiam să ies dintre fiarele contorsionate ale mașinii când a răsărit lângă mine Doamna cu Coasa și hârșt, dintr-o mișcare, a rezolvat toate formalitățile de trecere pe Lumea Cealaltă. Călătoria a fost destul de plăcută, mai ales că repede m-am întâlnit cu un grup de suflete care-au trecut Dincolo în același timp cu mine. Ne ciocnisem mașinile pe pod și – ca să vezi coincidență – toți ne ocupam de politică pe Pământ, eu făceam sondaje, iar ei erau șefi de secții de votare și tocmai se întorseseră de la o instruire de partid care s-a lăsat apoi cu un chef care a fost fatal pentru toți. Tu cu cine lucrezi, vai ce bine de tine, mișto meserie ți-ai ales, să ne cauți să ne povestești mai multe despre cum faci tu sondajele – din vorbă-n vorbă am ajuns la poarta Iadului. Bodyguardul de la intrare a fost mirat să vadă că un sociolog vine de bună voie să facă sondaje în Iad. Sociologii care ajungeau acolo erau obligați să-și pună sondajele și chestionarele pe foc sub cazanul cu smoală în care clocoteau. Am scos repede un chestionar și i-am aplicat un interviu, întrebându-l cu cine intenționează să voteze la alegerile de anul ăsta. Dracul ăsta de paznic nu voia să-mi spună, dar din câte mi-am dat seama intenționa să voteze cu un partid situat sub 5% în sondajele mele.

– De ce-ti risipești votul? – l-am întrebat, dar el mi-a spus că e legat sentimental de șeful acelui partid mic, pe care abia îl așteaptă lângă el, unde-i dogoarea mai blândă.

L-am întrebat care e structura Iadului, ca să-mi alcătuiesc un eșantion reprezentativ de draci pe care să-i intervievez și el mi-a arătat drumul spre Biroul de Statistică, unde i-am văzut pe toți statisticienii renumiți ai țării mele – nici unul decedat dintre ei nu lipsea de acolo.

– Doamne, ce mult ați mai mințit cu procentele! – le-am urat în loc de bună ziua, bucuros să-i revăd pe foștii mei profesori și șefi din tinerețe. Făceți-mi măcar acum un eșantion corect, dacă în timpul vieții n-ați fost în stare niciodată.

Mi-au descris destul de amănunțit structura socio-demografică și ierarhică a Infernului, nivelurile subterane ale păcatelor și mi-au dat o hartă să mă descurc pe teren, așa că am pornit mai întâi la șmecheri și jigodii. Cu ăștia mă descurcam bine și pe Pământ, deși încercau să mă facă din vorbe, să mă amenințe. Mă priveau bănuitori, îmi răspundeau în silă, erau meschini, farisei și josnici, dar cei mai mulți intenționau să voteze cu partidele mari. Nici între cei care votau același partid nu am văzut vreo urmă de încredere, de bunăvoință și de cavalerism. Dădeau răspunsuri mincinoase, de mântuială și ar fi fost greu pentru un sondator novice să se descurce cu ei, dar cum făcusem în viață zeci de mii de interviuri, știam cum să-i descos astfel încât să aflu opinia lor adevărată. Erau lași și voiau să se topească în masa alegătorilor partidelor mari. Ici-colo câte-un împielițat cunoscut pentru preacurvie declara că ar vota pentru partidul care ar propune legalizarea poligamiei. Am făcut un interviu unui drac pletos și bărbos care spunea că militează pentru căsătoria între persoanele umane și cele non-umane.

– Adică între oameni și animale? – l-am întrebat.

– Nu doar așa, ci și între oameni și duhuri. Doar așa vom avea șansa să ieșim mai repede de-aici.

În timp ce-mi făceam interviurile printre dracii din cazane a venit un arap uriaș și mi-a spus că sunt chemat de Șefu. M-a băgat într-un lift și m-a coborât până la ultimul nivel, unde mă aștepta Satana destul de nervos că nu i-am cerut aprobare să fac interviuri lepădăturilor lui.

– Știți, la noi în democrație se fac sondaje fără aprobări, opinia se exprimă liber. Aș fi venit și la  dumneavoastră să vă iau un interviu în profunzime, dar trebuia să mă familiarizez mai întâi cu atmosfera infernală a stăpânirii voastre – i-am răspuns eu smerit. Dacă tot ne-am întâlnit, pot să vă iau un interviu filmat?

Se vede treaba că răspunsul meu i-a plăcut, căci s-a transformat tot într-un zâmbet imediat ce am deschis camera de filmat, de unde mi-am dat seama că publicitatea e tot o chestie drăcească.

– Spuneți-mi vă rog – am început interviul – cum o să votați la alegerile din acest an?

– Dragul meu – mi-a răspuns el cu familiaritate – află că i-am studiat pe toți păcătoșii de unde vii tu și i-am infiltrat în toate partidele. Găsești corupți și pe partea stângă și pe cea dreaptă, violatori cu duiumul, am chiar câțiva care și-au omorât rudele pentru bani. Nu-ți mai vorbesc de ceilalți păcătoși pe care i-am băgat în secțiile de votare, la birourile electorale, la judecătorii și în guvern. Votul meu cred că-l intuiești: îl voi da acelui partid și candidat care e în stare să-i dea o scatoalcă zdravănă Celui de Sus. N-o să-ți spun cum o să-i instruiesc pe păcătoși să meargă încolonați la vot să simtă și muritorii căldura Iadului pe Pământ.
Vino numai cu mine să vezi echipa mea de campanie și ai să te convingi că organizare ca la noi n-ai mai întâlnit în vreun partid.

Am plecat cu Scaraoțchi spre sediul lui de campanie care – bănuiți – era un club într-o fabrică părăsită, unde niște muzicieni băteau îndrăcit din tobe și răcneau, iar locotenenții lui Satana beau împreună cu niște drăcoaice focoase.

– Fir-ați voi de japițe – și-a început Necuratul spiciul. Lua-v-ar mama mea în Talpa Iadului dacă nu veți fi în stare de data asta să instaurați Infernul pe Pământ după alegeri. Vă umplu de bube două veșnicii jumate dacă nu falsificați cum trebuie alegerile. Aghiuță – l-a întrebat pe un drac cu o frezura punk – ai pregătit urnele false? Ai dat ștampile suplimentare tuturor dracilor tăi? Belzebut – l-a întrebat pe altul cu coada stufoasă – cum stai cu tehnicile de manipulare? Baphomet, tu ai pregătit autocarele cu votanții turiști? Azazel, ai scos din visterie bani suficienți să mituiești alegătorii? Michiduță, du-te în Gheena Iadului și adu afișele și pliantele și umple tot Infernul cu ele.

Dracii au luat-o la sănătoasa imediat și Satana era foarte mândru de aghiotanții lui. Ca să-și arate mărinimia și să mă scutească de munca de intervievare cu fiecare împielițat în parte, a răcnit odată din toți rărunchii și clubul s-a umplut cu alți încornorați, pe care i-a pus să completeze chestionarele mele.

– Stai fără grijă – mi-a spus. I-am ales cu reprezentativitate din toate nivelurile Iadului. O să ai ce prelucra statistic.

Mulțumindu-i pentru amabilitatea cu care m-a ajutat în cercetarea mea sociologică, am părăsit Regatul drăcesc și m-am îndreptat spre Împărăția Raiului. Sfântul Petru, la poartă, era destul de necăjit.

– Atotputernicul e foarte supărat pe tine că te-ai dus să faci interviuri mai întâi în Iad la dușmanii lui. Așa ai învățat acasă: să-i cinstești mai întâi pe draci?

– Iartă-mă Sfinte, m-am luat cu anturajul. Știi și tu că-i mai ușor s-ajungi în Iad decât în Rai. Acum, dacă tot am ajuns aici, lasă-mă să fac interviuri sfinților.

– Hai intră, dar vezi să nu-i deranjezi prea mult, că sunt tare ocupați.

Am intrat într-o fugă pe aleile Raiului și m-am trezit într-o pajiște plină cu floricele: toporași și ghiocei, lăcrămioare și panseluțe. Pe băncuțe niște sfințișori o ascultau pe Sfânta Parascheva cum trebuie să acționeze la alegeri: ușoare bătăi din aripi, sărutul discret pe obraz, puparea zgomotoasă pe gură a unui dușman al lui Dumnezeu, prezentarea scuzelor, acordarea iertărilor, dragostea frățească totală, ajutorarea grabnică a celor aflați în nevoi.

– Toți au nevoi și toți apelează la noi. Nu fiți leneși și acordați-le ceea ce vă cer, că altfel încep să nu mai creadă în Preabunul nostru Părinte.

Am întrerupt-o întrebând-o cu cine va vota și ea, cu o voce blândă, dar fermă, mi-a spus că oameni buni sunt în toate partidele, atât în cele mici, cât și în cele mari, dar că ea va vota cu cei care apără cel mai ferm
legile lăsate de Dumnezeu.

I-am pus pe sfințișorii ei să completeze niște chestionare, timp în care eu m-am dus în grădina Raiului într-un colț unde arhanghelul Gavriil își ascuțea sabia de foc. Sfântul Ilie îi dădea o mână de ajutor și Elisei repara osia la carul cu care maestrul lui s-a înălțat la Cer.

– Sfinților, cum putem să-i facem pe păcătoși să nu mai voteze? i-am întrebat. Duc țara în jos de la un ciclu electoral la altul și nu știu cum dă boala în ei, dar sunt fericiți de dezastrul pe care-l fac.

– Tu întreabă-te cum ne faci pe noi să votăm? Avem pe cine vota? Este vreunul în stare să promoveze virtuțile pe care Atotvăzătorul ne-a spus să le păzim? Eu nu mă duc la vot – mi-a spus Sfântul Ilie, aruncându-mi o privire plină de dispreț pentru întrebările neghioabe pe care i le-am pus.

M-am dus mai departe în grădinile Paradisului, unde un Sfânt cu cărămida în mână îmi făcea semn că e dispus să stea de vorbă cu mine. L-am recunoscut pe bătrânul Spiridon din Cipru, des chemat în rugăciunile credincioșilor.

– Sfinte, spune-mi cum o să votați voi, cei din Rai, la alegerile din țara mea? Pe cine o să sprijiniți?

– Dragul moșului, nu o să stau de-o parte, deși nu-mi place politica voastră, dar îți spun că absenteismul nostru o să fie ridicat. Eu le spun fraților mei de aici că nu trebuie să-i lăsăm pe cei de jos să pună copita pe voi, dar nu vor să mă asculte. Uite, îl vezi pe sfântul ăla burtos și cu freza aiurea? E Toma din Aquino cu care mult m-am certat încercând să-l conving să se aplece asupra voastră, dar degeaba – pe el îl interesează doar alegerile din țările occidentale. Va fi un absenteism mare printre ai noștri – mai mare va fi prezența la vot printre îngeri. Așa că du-te și fă-le lor interviuri.

Am făcut cum mi-a spus și m-am dus spre cetele îngerești, unde arhanghelul Mihail m-a ajutat să fac toate chestionarele. L-am rugat să mă ajute să-i fac și lui Dumnezeu un interviu, dar era peste puterile lui să iasă din cuvântul Domnului, așa că am hoinărit o vreme prin grădina Raiului așteptând să-l văd pe Cel de Sus, sau măcar pe Maica Domnului.

În sfârșit, sosi ziua alegerilor. La colegiul arhanghelo-drăcesc situat între Rai și Iad, unde fiecare învăța cum e în tabăra adversă, s-a organizat secția de votare. Draci și drăcoaice, sfinți și sfinte și-au ocupat locurile în biroul electoral. Eu eram pregătit să fac primul exit-poll de pe Lumea Cealaltă, căci auzisem că nu mai făcuse vreun sociolog altă măsurătoare de acest gen pe acolo. Obișnuit cu alegerile de pe Pământ, mi-a fost greu să înțeleg iureșul care s-a dezlănțuit imediat după începerea votării. Dracii au dat năvală din primele clipe pe ușă, îngrămădindu-se în jurul urnelor. Îi vedeam pe unii cum băgau câte 2-3 buletine de vot în același timp. Tehnicile de fraudare pe care le știam de pe Pământ erau puse în aplicare la un nivel supradimensionat. Autocarele cu draci soseau continuu și pancartele cu îndemnuri mobilizatoare se dădeau din mână-n mână (sau, mai corect, din copită în copită). Am reușit să descifrez ce scria pe câteva: ”Noi aicea am ajuns / să-l dăm jos pe Ăl de Sus”. Sau: ”Sunteți draci adevărați / Pe comuniști de-i votați”. Drăcoaicele se dezlănțuiseră ca niște fiare sălbatice, înjurându-i ca la ușa cortului pe îngerii din biroul electoral care păzeau cu strășnicie urnele și tabelele cu listele electorale. Speriați de Talpa Iadului, dracii se călcau în  picioare care să voteze primii, care să-și bage în față susținătorii. Un drac încerca s-o mituiască pe o îngeriță cu niște bani.
Altul îl momea pe un sfânt să bea dintr-o cafea în care vărsase laxativ, ca sfântul să stea pe WC până la sfârșitul votului. În secunda 5 a votului un diavol a încercat să-i ardă aripile unui înger cu bricheta. Îngerul a plâns și a scos un țipăt sfâșietor. Atunci a intrat în secția de vot arhanghelul Rafail cu o ceată de îngeri războinici și a declanșat măcelul. Dracii erau călcați în picioare, le erau rupte cozile, coarnele le erau smulse sau tăiate cu săbii de foc. Urechea unui drac a aterizat chiar pe mapa mea cu chestionare. Arhanghelul Rafail striga cu satisfacție: ”Zdrobiți-i îngerii mei”. În 4 secunde toți dracii se zvârcoleau pe jos cu coastele rupte, cozile tăiate, potcoavele căzute, ochii scoși din orbite. Să te ții ce chicoteli și pupături între îngeri au urmat. În curtea colegiului Michiduță îl întrebă îngrijorat pe Satana ce să facă, dacă e cazul să aducă întăriri.

– Votați civilizat, nu-i mai provocați – le-a șoptit șeful Gheenei.

Așa că dracii, ascultători, s-au îndreptat unul câte unul spre cabina de vot fără să mai încerce să fure, bucuroși că prezența la vot a îngerilor și sfinților era totuși scăzută. Un observator din partea Iadului făcea o numărătoare paralelă a votului și se uita cu coada ochiului pe centralizatorul meu să vadă dacă cifrele noastre coincid. Pe telefoanele lor mobile dracii primeau mesaje cu procente falsificate: ”Avem 55%”, ”Trendul este pozitiv pentru noi”. Eu știam că sunt false, căci așa făceau comuniștii pe Pământ la toate alegerile, dar n-aveam cum să-i conving să prezinte adevărul.

După 15 secunde de vot liniștit, îmbulzeala a reînceput cu și mai multă nebunie. Îngerii erau împiedicați să intre în secția de votare, li se legau aripile și li se băgau cârpe în gură să nu țipe.  Arhanghelii au fost imobilizați într-o ambuscadă, iar săbiile le-au fost confiscate. Când Satana a vrut să-i taie în bucăți a început cataclismul. Un fulger uriaș a măturat curtea colegiului arhanghelo-drăcesc. Capetele diavolilor zburau care-ncotro, oasele pârâiau, pieile sfârâiau arse și înjurături încă necunoscute pe Pământ se auzeau din toate direcțiile. O voce de sus s-a auzit cu putere: ”Afară cu derbedeii din secția de votare!”. Sfântul Spiridon i-a dat cu cărămida-n cap lui Scaraoțchi, care s-a dezechilibrat și imediat zeci de îngeri au tăbărât pe el și l-au legat fedeleș, în ciuda încercărilor eroice ale lui Belzebut de a-l proteja. ”Gata – ați câștigat”
a strigat Satana.

Până seara târziu dracii și-au strâns victimele din curtea secției de votare. Mi-era milă de ei când îi vedeam cum se retrăgeau cu coada-ntre picioare, bătuți măr de niște îngerași care, cu o zi înainte, se pregăteau să-i pupe și să-i îmbrățișeze, nu să-i caftească atât de violent.

M-am dus revoltat la Sfântul Petru:

– Ce alegeri sunt astea? Cum de permiteți atâta violență?

– Ce permitem măi muritorule? Învață odată pentru totdeauna că trebuie să pui osul la bătaie pentru apărarea valorilor în care crezi, că altfel te distrug toți șmecherii și șarlatanii. Ieși afară de-aici!

Până s-apuc să mai spun ceva m-a aruncat pe poarta Raiului si m-am trezit într-o clipă pe un pat de spital. Șeful de partid, bucuros că în sfârșit am deschis ochii după multă vreme s-a grăbit să mă întrebe dacă am fost Dincolo. După ce am clipit afirmativ, a continuat:

– Cum e politica Dincolo?

– Ca la noi, domnule, ca la noi.