ALEXANDRU IOAN CUZA LA FLORENŢA

28 ianuarie 2017, orele 10.00, la  Palagio di Parte Guelfa – Salone Brunelleschi, din Florenţa (Piazzetta di Parte Guelfa 1, 50123 Firenze)  va avea loc evenimentul ALEXANDRU IOAN CUZA LA FLORENŢA organizat de Asociaţia Culturală Alter. NATIVA. 

Evenimentul este organizat organizat sub patronajul Consulatului General al României la Bologna, prin colaborarea cu Primăria Orasului Florenţa și sprijinul                Protopopiatului Ortodox Român in Toscana.  

La Florenţa a fost identificată vila în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi-a petrecut ultimii ani din viaţă .

Cu ocazia Aniversării a 158 de ani de la Mica Unire, Asociaţia Culturală Alter. NATIVA vă invită să luați parte la evenimentul Alexandru Ioan Cuza la Florența, dedicat figurii domnitorului român și relației sale cu orașul italian. Evenimentul va avea loc la 28 ianuarie 2016, la Salone Brunelleschi, Palagio di Parte Guelfa, Florenţa, începând cu ora 10.00. Manifestarea se va deschide cu o ceremonie oficială şi va continua cu o conferință pe teme istorice care va aduce în atenția publicului și proiectul de documentare a şederii domnitorului român in acest oraș. Proiectul vizează realizarea şi amplasarea plăcii comemorative dedicată domnitorului Alexandru Ioan Cuza la ultima sa reşedinţă din Florenţa. Programul conferinței poate fi consultat mai jos.

 

Participă: PRIMĂRIA ORASULUI FLORENŢA:

NICOLETTA MANTOVANI, Consilier, Departamentul de Relații Internaționale, ANDREA VANNUCCI, Consilier, Departamentul de Toponomastică, Pr. Prot. IOAN TRANDAFIR BOBÎRNEA – Protopopiatul Ortodox Român Toscana, EUGEN ŞERBĂNESCU, Consul General al României la Bologna, Prof. Univ. Dr. LIVIU- PETRU ZĂPÂRŢAN, Ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, prof. Dr. MARCO BARATTO, Vice-preşedinte Comitato Provinciale di Cremona e Lodi dell’Istituto per la Storia del Risorgimento, dr. PAOLO DE ANNA, Jurnalist cu experiență îndelungată în televiziune şi presa scrisă, MELANIA CRISTINA COTOI, Ghid local specializat Florenţa, prof. ADALBERTO SCARLINO, Preşedinte Comitato Fiorentino per il Risorgimento, poetul VIOREL BOLDIȘ .

 

 

 

Program:

CONFERINŢĂ :

Prof. Dr. Liviu- Petru Zăpârţan – Alexandru Ioan Cuza. Reforme şi consecinţe.

Prof. Dr. Marco Baratto – Alexandru Ioan Cuza şi Camillo Benso di Cavour. Relaţii diplomatice şi de prietenie pentru formarea unui nou sistem european.

Dr. Paolo de Anna – Raffaello Romanelli şi personajele sale. Un sculptor florentin în serviciul României.

Melania Cristina Cotoi – Vila Cuza din Florenţa.

Prof. Dr. Marco Baratto, Viorel Boldiş

Vasile Alecsandri. Poet şi diplomat.

Moderator: Prof. Adaberto Scarlino

 

MOMENTE MUZICALE- LITERARE:

Roxana Vişinescu                   vioară

Ionel Ioniţă                             nai

Viorel Boldiş                           poezie

Hora Unirii

Personalitate remarcabilă a istoriei românilor, ALEXANDRU IOAN CUZA şi-a legat indisolubil numele de Unirea Principatelor, act care a marcat începutul procesului de constituire a României moderne. Prin opera să înnoitoare, „Domnul Unirii” a contribuit în mod esenţial la progresul şi modernizarea ţării.

Patriotismul care l-a călăuzit în toate acţiunile sale l-a situat definitiv şi ireversibil în conştiinţa poporului nostru alături de marile glorii ale trecutului naţiunii române.

Ales domn al Moldovei şi ţării Româneşti la numai 38 de ani, Cuza va domni 7 ani până în dimineaţa zilei de 11 februarie 1866 când a fost silit să semneze Actul de Abdicare.

La ieşirea lui Cuza din palat pentru ultima dată, un contemporan a reţinut ultimele cuvinte ale bravului domn: “Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără mine, decât cu mine… SĂ TRĂIASCĂ ROMÂNIA”.

Luând calea exilului, Al.I.Cuza se va stabili la Viena, după care, va decide să se mute în Italia, la Florenţa. În data de 26 septembrie 1870, Cuza va cumpăra o clădire lângă Porta Romana, ce se afla la intersecţia străzilor Colli Imperiali (azi, Niccolò Macchiavelli) şi Poggio Imperiale.

De-a lungul celor doi ani şi jumătate la Florenţa, Cuza rămâne în contact cu diferite personalităţi politice româneşti, precum Costache Negri, Mihail Jora sau Vasile Alecsandri. Legăturile lui Cuza cu autorităţile locale au fost strâns legate încă din primele zile. Ţinând cont că Florenţa a fost capitala Italiei în perioada 1865-1870, Cuza obişnuia să se întâlnească cu Victor Emanuel de Savoia, fapt consemnat până la data de 1 iulie 1871, când curtea regală se va transfera la Palazzo del Quirinale la Roma.

La sfârşitul anului 1872 starea sănătăţii domnitorului se va agrava şi în data de 27 decembrie îşi va face testamentul. Abia în primele zile ale lunii mai 1873, când starea sănătăţii îi va permite, Cuza  va pleca, luând calea Nordului, pentru a ajunge la Heidelberg unde dorea ca fii săi să fie educaţi. Această călătorie s-a dovedit a fi fatală. Ajuns la Hotelul Europa din Heidelberg, la numai trei zile, Alexandru Ioan Cuza va muri.

În noaptea de 15 mai 1873, Cuza s-a stins din viaţă, printre străini, în vârstă de 53 de ani, după şapte ani de exil. Abia după aproape două săptămâni, trupul său îmbălsămat a fost adus în ţară, la Ruginoasa. Pe 29 mai a fost înmormântat, în prezenţa a zeci de mii de oameni, care au venit de pretutindeni, îndeosebi ţărani, dar şi alte categorii sociale, studenţi, elevi.

Florenţa devine simbol al prieteniei seculare dintre Italieni şi Români, atât de bine reprezentată de domnitorul Cuza, mare român şi prieten al Italiei, memorabil naţiunii române şi italiene:

“Românii, aceşti fraţi depărtaţi ai italienilor, au dat mare probă de patriotism, un exemplu admirabil de Unire, pe care noi, italienii, suntem gata de a-l urma… Unirea Principatelor şi consultarea votului poporului este începutul unei ere noi în sistemul politic al Europei. Ele vor pregăti prin triumful lor unirea tuturor italienilor într-un singur corp, căci astăzi nimeni nu se poate împotrivi ca faptul minunat ce s-a realizat la poalele Carpaţilor să se realizeze şi la poalele Alpilor.” (Camillo Benso, conte di Cavour)