Ce faci duminica?

Crâmpeie de suflet, de gânduri… cu ecou de duminică

Ce faci duminica?

Te gândești că astăzi muncești pentru mâine, că astăzi dai tot ce ai mai bun ca mâine să-ți fie mai bine. Care mâine, care mai bine?

Muncești până uiți de tine și știi că din tot ce faci iese ceva bun, o finalitate. Satisfacția că-ți faci treaba bine și, de ce nu, satisfacția că ies bani. Ești obosit, dar mulțumit.

Apoi simți că trebuie să fugi, să-ți găsești o ancoră, să o poți lua de la capăt. Astăzi am fugit la o mănăstire. Am luat ulei, mălai, zahăr etc. și ne-am dus să le dăruim acolo. Ploua. Poate aveam motive să nu mergem, mai ales că nu suntem cine știe ce bisericoși.

Dar cât de frumoasă a fost ploaia, cât de frumos a fost drumul! Mijloc de vară, câmpuri de flori ude, pure, ale nimănui. Ale noastre, ale trecătorilor. Gropi în asfalt, dar asta-i altă poveste… Verde. Ai senzația că ploaia spală frunze, cărări, oameni… pe tine.

Ajungi la mănăstire. Nu mă duc să stau în biserică, stau lângă, pe o băncuță și ascult slujba. Nici nu aud cuvintele, aud doar corul și liniștea. Forfotă de oameni. Femei îmbrăcate divers, prea subțire pentru vremea asta, zgribulite, bărbați puțini, copii mai deloc. Și cerșetori. Ce i-a îndemnat să vină aici?

Două femei vorbesc cu un preot, el încuviințează și le însoțește în biserică. Nu știu rânduielile, nu intru des în biserici. Afară s-a strâns lume lângă o masă plină de platouri cu colivă. Sunt flori multe, și copaci, și iarbă, și oameni. Stai și privești. Aseară ai fost la o petrecere, mâine te duci la muncă. Acum doar plouă. Și zâmbești. Ai ajuns acasă și încă e liniște. În tine. Doar o mașină trece cu manelele date la maximum, dar și asta e cu totul altă poveste…

R.H.

Și tu poți scrie la Emigrantul! Trimite-ne textul printr-un mesaj privat pe inbox Emigrantul sau la redacția@emigrantul.it