[adning id="34187"]
[adning id="33913"]

Cu tupeu, Lăbuș!

Loredana Boroș
     
       Voi cunoașteți genul ăla de – hai să zicem – bărbat care în casă bate cu pumnul în masă și când iese afară dă din codiță lătrând “sărutmâna” peste tot?
       No, mie nu îmi place!
       Deși se dă pretențios, mirosul de rahat de pe “lăbuțe” îl dă de gol: îl înnebunește orice “gropiță”. Dar să nu cumva să îi spui că îi put lăbuțele a altă gropiță că e un stare să te mârâie toată ziua și chiar să te muște.
        Acest Lăbuș e si un mare orator: are o experiență vastă, aproape unică în dimensiuni și diversitate. Imaginară, desigur. Orice reacție a ta e gresita. Orice plan al tău e imperfect. Nu ai voie să fii obosită, nechibzuită, imperfectă pentru că e el acolo. Da, tu, e EL! Nu contează că tu ai muncit pe brânci, că ai făcut mâncare, că ai dus copii la extrașcolare, că ai scos câinele, că ai reușit să faci și cumpărăturile. Nuuuu, nu contează! El vine zen de la terasă, de la vicii sau de la umplut fuste cu complimente și salivă și nu are chef de “aura” ta de muiere. El vrea “măi-māi” în păr cu unghiuțe lungi și roz de gel și foșnet de chiloței după urechi, el vrea să fie leu, taur, Zeus. El vrea să fie și liber și căsătorit. Asta se poate. Dar Zeus, potaie?
       Oh, ca uitam: știe TOT! E singurul tip de mascul cu răspuns la orice! Desigur, până îi arăți un manual de la Ikea sau masina de spălat stricată. Dar comentează. Mereu și orice. Cu tine doar. Ai uitat că afară, cu restul, e “băiat Gigel”?
       Dacă vreodată cunoști un tip libidinos, e Lăbuș. Îl recunoști ușor: stă în două lăbuțe, gâfâie bucuros, face salturi și tumbe, îți linge pantofii și zâmbește non-stop ca o cizmă de pe vremea cooperativelor. Atunci e momentul perfect să fugi! Nu îl lua acasă!!!
        Nu îl lua, te va abandona la prima frică sau la următoarea fustă. E un iepuraș deghizat în bou care cerșește recunoaștere, respect și iubire eternă. Adică pretinde “1-ul” tău lângă “0-ul” lui, poate prinde ceva valoare. De ce nu reușește? Pentru că el nu acceptă “1-ul” nimănui in față, deci tot zero rămâne, altfel, putea fi de “10”.
        Apropo de zerouri, e si zgârcit. Nu prea are încotro: are vicii de întreținut, îi rămâne multă lună după salariu. Nu te aștepta la surprize de ziua ta, nici la buchete mari de flori. Iar în vacanță mergeți la verișorii care stau cât de cât “aproape” de bugetul lui. Posibil de-ai tăi.
Să nu îmi spui că “atâta poate”, răspunsul corect e “atâta e”. Cunosc cupluri foarte modeste din punct de vedere economic dar niciodată mai “sărace” ca un Lăbuș. Lăbuș e “sărac” în tot.
       Lăbuș vrea repede și ușor. Detestă mirosul de sacrificiu. Curajul e alergia lui. Și bărbații. Ăia buni. El stă doar pe lângă “loseri” ca sa fie “āl mai sclipitor”.
        În general caută să “cucerească” femei oropsite, divorțate, pe buza disperării și cu probleme financiare. Și, după “cucerire” face tot posibilul să le țină acolo: să fie slabe.
        Are atacuri de romantism dacă simte că își pierde prada: desenează inimioare, scrie poezii și își lungește ca o anacondā amestecul de lacrimi și muci spre privirea ta. Minte. Mult. Mereu.
Lăbuș, tu taur nu vei fi niciodată. Nici bărbat. Poți pretinde. Nu poți convinge.
       Sit!
Foto copertă  preluată de pe: https://m.cugetliber.ro/

Lasă un răspuns