ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM
La 30 de ani, Marian Miron, un bârlădean emigrat la 18 ani în Italia, are un site și un magazin de piese auto care muncesc non-stop pentru sutele de clienți zilnici.
Poveștile de succes, la prima vedere, ar trebui să aivă un drum încurcat, plin de peripeții și situații din cele mai inedite. Cu atât mai mult cu cât poveștile sunt ale unor români plecați de acasă și care nu au cunoscut pe cineva pe tărâmurile unde au ajuns. Nu întotdeauna, însă, pentru a ajunge acolo unde ți-ai propus sau nici nu ai sperat măcar, drumul este sinuos.
Marian Miron, un tânăr din Bârlad, a luat calea pribegiei de tânăr, aproape imediat după terminarea școlii profesionale din orașul său. Făcușe Scoala Profesională auto pentru că-i plăcea mecanica. Dar posibilitățile de acasă și dorința lui de a face maimult și mai bine l-au „împins” afară.
Drumul până la Roma va trece și prin Franța vreo 3 luni unde, alături de doi prieteni, decide să plece în Peninsulă. La Roma va lucra, la început, cu 30 € la zi, pentru că atunci „nici cu mătura nu știa să dea”, cum îi spunea angajatorul, un român cu care va rămâne prieten până acum. La el va munci doi ani ca „manuale” (salahor) până ce, într-o zi, va afla de un post de șofer.
Făcându-și prieteni, unul dintre acești aîi spune într-o zi de un magazin de piese auto care are nevoie de un șofer la distribuția pieselor. După o săptămână de probă va fi angajat cu contract în regulă. lucru destul de rar la Roma. Proprietarul magazinului „Autoricambi Talenti”, – de la numele zonei unde se află-, va fi pentru el „un patron foarte bun”. Atât de bun încât, după 7 ani de muncă, apreciat fiind, nu-i va da drumul să plece. Marian își va inventa scuze și motive pentru a pleca și a se pune „în propriu”. Vroia mai mult, mai ales că învățase multe aici, la acest loc de muncă: de la cunoașterea ca-n palmă a orașului și a periferiei și până la piesele, catașoagele și modul de vânzare pe care le prindea seara, după terminarea programului, când ajuta colegii la banc.
Cred însă că în România nu aș fi reușit niciodată să fac ce am făcut aici
Acum, după 7 ani de muncă la un magazin de piese auto, are propia sa afacere. Tot în domeniu, dar la capatul celălalt al Romei, la Guidonia. Magazinele de piese auto sunt ca farmaciile: oamenii simpli și proprietarii de service-uri auto vin aici așa cum merg bolnavii la farmacie. Iar pentru a ști ce să dai clientului e nevoie de o pregătire temeinică, de o experiență în domeniu.
Și Marian o are.
– Mi-a plăcut să învăț: întrebam, căutam, am început să duc piese tuturor clienților români din zona Tivoli, Guidonia (unde acum are acrtivitatea)…
Așa bun devenise ca angajat că decide să facă această activitate pe cont propriu. Practic, în magazin se simțea stingher iar el vedea lucrurile și altfel. Așa că, lichidarea primită o va investi într-un site de vânzări piese. Cât a luat, atât a dat pe site. Doi ani de zile va face vânzări on line de piese auto.
– Și magazinul, când ai decis să-l deschizi?
– Acum două luni. Practic nu mai suportam să stau acasă. Eu eram învățat să am contact cu oamenii, să vând direct clientului. Am vrut să fac ceva în plus. Dacă nu, aș fi rămas la nivelul la care eram: munceam bine, câștigam bine, dar nu eram mulțumit.
Iar soția, Valentina, o suceveancă pe care a cunoscut-o aici și cu care s-a căsătorit, o are alături și acum îl ajută în ceea ce face.
– Clienți noi față de cei pe care-i cunoșteai când lucrai la magazin în Talenti?
– Da, foaret mulți, mai ales de când am deschis magazinul. Încă am vechii clienți care mă sună și după program, dar au apărut și apar în fiecare zi alții.
Magazinul lui Marian e un punct de reper aici, în zona de Est a Romei. Dovada stă în numărul de clienți care au intrat doar în puținul timp petrecut de mine aici. Pentru a nu mai vorbi de telefoanele care sună ca-n centrală.
– Concurență românească?
– Nu.
– Italienească?
– Daaa. Concurența este mare. Deja un alt magazin aici, în zonă, se interesează de mine: ce cumpăr, de unde cumpăr, cât descarc. cert este că, românii din zona asta sunt toți ai mei. Poate nu chiar toți, dar 70% zic eu că vin la mine pentru piese. S-a dus vorba. Am încercat mereu să am prețurile cât mai mici și să-i mulțumesc pe toți.
Iar românii în zona Tivoli, nu lipsesc. Populația este de cca 30.000 de rezidenți iar mașinile nu lipsesc.
– Te gândești să mergi acasă, în țară?
– Aș merge acasă dacă aș avea posibilitaea să fac lucrul ăsta. Mi-ar plăcea, aș fi la mine acasă. Cred însă că în România nu aș fi reușit niciodată să fac ce am făcut aici, de jos. Eu când m-am lăsat de muncă, să plec pe cont propriu, aveam 400 de euro. Și am reușit. În România cu 400 de euro nu știu dacă aș fi făcut același lucru. Puteam să stau, bine merci, la magazin, fără să am bătaie de cap. Dar am vrut să risc.
Așa că, atunci când veți fi în Italia și veți avea nevoie de o piesă, Marian Miron e omul potrivit. www.autoricambicars84.it sau 328.6839545
Cristi Merchea