Diaspora – un cuvânt aproape inexistent pe buzele românilor înainte de 1989, astăzi a intrat în vocabularul cotidian, e motiv de dragoste și ură, de interes sau blamare, scris când cu minusculă, când cu majusculă… Alegerile parlamentare din 5-6 decembrie sunt însă unul din momentele cele mai importante în care țara, dar mai ales politica locală, își aduce aminte de cele câteva milioane de români plecați peste granițe. Voturile lor cântăresc greu, foarte greu.
O analiză a cotidianului Adevărul ne arată cât:
Voturile românilor din diaspora nu decid doar alegerea celor şase parlamentari alocaţi acestei circumscripţii, ci pot influenţa şi alocarea mandatelor din ţară, dacă prezenţa la urne e suficient de mare, în contextul numărului-record de secţii pentru legislative.
Numărul secţiilor de votare din străinătate pentru alegerile din decembrie va fi aproape dublu faţă de cel de la ultimele parlamentare, când au fost deschise 417 secţii. Acum, 748 de secţii de votare au fost propuse de Ministerul Afacerilor Externe, potrivit documentelor depuse la Autoritatea Electorală Cele mai multe secţii de votare din străinătate vor fi organizate în Spania (140 de secţii), Italia (137 de secţii), Germania (61 de secţii), Marea Britanie (50 de secţii) şi Franţa (48 de secţii).
De asemenea, în Republica Moldova vor fi 30 de secţii, în timp ce în Statele Unite ale Americii vor fi 36 de secţii. Secţii de votare nu vor exista în Malta şi Nigeria, care nu au permis deschiderea lor, Venezuela, unde nu există misiune diplomatică, şi Coreea de Nord, care nu vrea să deschidă graniţele. PSD a blocat mărirea numărului de mandate Şase mandate sunt puse în joc în diaspora, patru de deputat şi două de senator, într-o circumscripţie în care numărul posibililor votanţi e de zeci de ori mai mare faţă de cele de la nivel naţional, unde norma de reprezentare pentru un senator e de 168.000 de cetăţeni, iar pentru un deputat de 73.000 de cetăţeni. În schimb, diaspora românească are
Citeste mai mult: adev.ro/qk0zlc