
Iubita mea, tu poate n-ai idee
La cât de mult eu am călătorit
Am străbătut în vis Calea Lactee
Într-o aventuroasă odisee
Și-acum am să mă pun pe povestit
Din fiecare stea eu am cules
Un fir de pulbere, nisip – câte-un grăunte
Mi-au fost la îndemână, şi-am ales
Deoarece aveam un interes
Să construiesc spre tine lungă punte
Pe ea să calci, în orice primăvară
Atunci când îți va fi de mine dor
Aşa să faci în fiecare seară
Când somnul nu te ia și gândul zboară
Am să te-aştept, căci îmi va fi ușor
Ajunsă când vei fi tu lângă mine
Te voi petrece printre stele-ncetişor
Și-atunci să-mi spui tu cine
Te-a mai iubit ca mine
Din stele să-ți ofere mărțişor.