Ziarul Emigrantul. Portal de știri și informații pentru românii emigrați Publicație a Editurii Diaspora – Țifești, România
Știați că „Divina Commedia”, așa cum o numesc italienii (Divina Comedie), una din cele mai cunoscute și apreciate opere literare a lumii scrisă de Dante Alighieri în timpul exilului său din 1304-1321, a fost o piatră de încercare și pentru câțiva traducători români?
Prima ediție românească apare la o editură din Craiova în 1883 și este lucrarea Mariei Chițu. De fapt în acest an apare primul volum, pentru ca cel de-al doilea să iasă de sub tipar în 1888. Ambele în condiții grafice îngrijite, cartonate și legate în piele, cu ornamente florale frumos încadrate fiecărui capitol.
Toscan de origine, Dante, în acte Durante di Alighiero degli Alighieri, va da la început numele de Commedia, pentru ca numele final să-i fie dat de către Giovanni Boccaccio, un alt toscan de renume, în lucrarea sa „Trattatello in laude di Dante” ca omagiu adus frumuseții operei lui Dante.
Prima traducere parțială (primele cinci cânturi) a „Divinei Comedii” o va face însă, în 1848, în “Curierul de ambe sexe” Ion Heliade Rădulescu. Manuscrisul s-a pierdut „în tumultoasele zile ale acelui an” spune Raluca Tomi, o cercetătoare italiană, în lucrarea sa „Una traduttrice di dante”. Traducerea Mariei Chițu nu a avut un mare ecou în România din acea vreme, fu însă foarte apreciată peste hotare: Italia, Portugalia și Austria. În acea epocă se vor crea mai multe societăți „Dante Alighieri” în Germania (1865), în Marea Britanie (1876), USA (1880) sau în Italia (1888) , fiecare dintre ele scoâînd reviste specializate în studierea operei lui Dante.
Vă prezint, în câteva fotografii, ediția originală achiziționată în 2002 într-un anticariat din Iași.
Cristi Merchea
