Ziarul Emigrantul. Portal de știri și informații pentru românii emigrați Publicație a Editurii Diaspora – Țifești, România
În cazul Italiei, deși Ambasada de la Roma a solicitat 66 de secţii, au fost aprobate 51. Aici, în mod ciudat, MAE a decis, ignorând propunerile ambasadei, să desfiinţeze secţii de votare din zonele populate şi să le înfiinţeze în alte zone, unde comunitatea de români nu era nici pe departe atât de numeroasă. Ancheta privind obstrucţionarea votului din diaspora este în desfășurare la DNA, unde, vineri, 9 ianuarie, a fost audiat Marian Vanghelie.
O serie de noi nformaţii, relatează cotidianul gândul.info, duc la concluzia că autorităţile române ar fi premeditat scandalul de la prezidenţiale. În cazul Italiei, ţara de unde au venit cele mai multe voturi ale diasporei, Ministerul Afacerilor Externe a ignorat pur şi simplu recomandările propriilor specialişti care propuneau mai multe secţii de votare. În plus, MAE a decis în mod unilateral să desfiinţeze secţii de votare aflate în zonele unde comunităţile de români sunt importante. Într-un caz, MAE a desfiinţat o secţie de votare unde în 2009 au votat peste 600 de persoane şi a înfiinţat una unde la prezidenţialele din 2014 au votat 48 de persoane.
Votul obstrucţionat în Italia
În turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale de anul trecut, în secţiile de votare din Italia au votat 96.600 de români. A fost o prezenţă record la secţiile de votare. În Italia au existat însă mii de români care au fost obstrucţionaţi să voteze pentru că autorităţile române au decis să înfiinţeze un număr insuficient de secţii.
Potrivit datelor obţinute de gândul, la o prima analiză, a avut loc o acţiune premeditată a autorităţilor din ţară de obstrucţionare a votului. În cazul Italiei, de pildă, lucrurile au stat în felul următor:
► După anunţarea datei alegerilor, specialiştii din ambasada României în Italia au început să facă analize şi să stabilească în ce zone ar avea nevoie de secţii de votare, principalele criterii fiind numărul mare de români şi accesibilitatea.
► Au luat contact cu autorităţile din Italia, în special cu primăriile, cărora le-au cerut permisiunea de a înfiinţa secţii de votare şi spaţii pentru ele. După ce a primit aprobările necesare, ambasada a compus o listă;
► Lista cu necesarul de secţii a fost trimisă la centrala Ministerului Afacerilor Externe. Propunerile ambasadei nu aveau caracter obligatoriu, dar surse din cadrul centralei MAE au explicat că, în general, la alegeri, ministerul respectă aceste indicaţii.
► În cazul Italiei au fost solicitate 66 de secţii şi au fost aprobate 51. În plus, sursele citate au explicat că a existat şi un fenomen cel puţin ciudat. MAE a decis, ignorând propunerile ambasadei, să desfiinţeze secţii de votare din zonele populate şi să le înfiinţeze în alte zone, unde comunitatea de români nu era atât de numeroasă.
Astfel:
1, La Milano, s-au propus 6 secţii şi s-au aprobat 12.
2. La Torino, s-au propus 15 secţii şi s-au aprobat 9; se propusesera 2 secţii la Consulatul din Torino şi s-a aprobat doar una.
3. La Trieste, s-au propus 8 secţii şi s-au aprobat 7; s-a desfiinţat secţia Pordenone, unde este o comunitate de români.
4. La Bologna, s-au propus 9 şi s-au aprobat 6.
5. La Catania, s-au propus 6 secţii şi s-au aprobat 5; s-a desfiinţat Palermo, singura secţie din vestul Siciliei.
Sondrio, secţia unde au votat 48 de persoane
Printre secţiile înfinţate de MAE fără a ţine cont de analiza specialiştilor a fost în localitatea Sondrio unde în primul tur au votat 48 persoane. MAE nu a luat în considerare indicaţiile specialiştilor din teren. La fel s-a întâmplat și cu secția de la Marcelina, la câțiva kilometri de Roma, unde MAE nu a refuzat, ulterior solicitării trimise de a primi locație, să mai accepte și acolo deși în 2009 votaseră 635 persoane. La sediul Ambasadei Române din Roma a fost eliminată secția care fusese la fiecare scrutin.
Citiți mai jos răspunsul primarului din Marcelina și refuzul MAE:
http://www.emigrantul.it/primarii-din-italia-au-spus-si-sectiilor-de-votare-romanesti/
