Petre Barbu, un editorialist „Adevărul”, vine cu o temă „sensibilă”, aproape tabu: etichetarea poporului român de către el însuși.
Ai învăţat la şcoală că trebuie să iubeşti România şi poporul român. Şi familia ta te-a educat în sensul acestei iubiri. Apoi, pe măsură ce-ai crescut, ai învăţat să fii patriot, adică să ţii cu ţara. Aşa încât, dacă eşti român nu e bine să-ţi exprimi public nemulţumirile faţă de poporul tău. Nu se cade să faci generalizări, adică să zici de rău: noi, români suntem aşa şi pe dincolo, suntem într-un anumit fel („loaze“, de exemplu), să lipeşti etichete sau să aduci ofense şi jigniri. Nu e bine. Vei fi sancţionat, vei fi criticat de tot felul de lideri de opinie care vor considera aceste caracterizări nişte aberaţii, ţi se vor ţine lecţii de morală, vei fi înjurat şi dispreţuit, această ieşire publică antiromânească va fi îndosariată şi, la timpul potrivit, dacă cineva va avea să-ţi plătească o poliţă va scoate de la dosar ceea ce ai zis despre români şi-o să te facă muci: trădător, detractor, vai de capu’ tău! Deci, atenţie la „dosar“!
Mai bine să faci pe mutu’, să ridici din umeri, neputincios (ca mai toţi românii). Şi mai bine este să te faci că nu vezi realitatea poporului tău (să-ţi vezi de-ale tale, ca egoistul) sau să vezi numai părţile pozitive. Pentru că şi alte popoare (europene) au părţile pozitive şi părţile negative. Să te uiţi la cele pozitive. De exemplu, nu este o dramă că trei-patru milioane de români sunt plecaţi în Europa ca să muncească şi lipsesc din România tocmai în anul Centenarului, adică la marea sărbătoare a românilor. Mai mult, cei din diaspora au luat-o pe cocoaşă în Piaţa Victoriei, bătuţi de români în uniforme de jandarmi. Emigrarea asta trebuie luată pozitiv: iată cum românii participă activ la
Citeste mai mult: adev.ro/pezi1l