Vasile David
La vremea Sărbătorilor…
La vremea Sărbătorilor de Iarnă
Mi-e tare dor de satul meu natal,
Mi-e dor să fiu copil, s-alerg pe țarnă…
Mi-e dor… că sunt un mic sentimental.
Să mai colind ogrăzile tăcute,
Să umblu pe-ale satului răscruci
Și să primesc din mâinile pierdute
Câteva mere… și colaci… și nuci…
Acolo și ninsoarea-i mai ninsoare,
Acolo geru-i mult mai suportabil,
Acolo pâinea e mai hrănitoare
Acolo totul este adorabil…
Acolo aerul e parcă un alt aer,
Acolo este-o lume neuitată,
Acolo până și cuvântul „vaer”
Zâmbește cu iubire-adevărată…
La vremea Sărbătorilor de Iarnă
Mi-e tare dor de satul Vrancei mele,
Acolo amintirile-mi se-ntoarnă
Și-n ochi am un izvor de lacrimi grele…