Ziarul Emigrantul. Portal de știri și informații pentru românii emigrați Publicație a Editurii Diaspora – Țifești, România
Măcrișul (Rumex acetosa) este o specie de plante perene, cu radacină pivotantă, fusiformă, frunzele de formă lanceolata, crestate la bază. Înflorește la sfârșitul lunii mai și este cultivată pentru frunzele sale. Are gust acrișor. Frunzele măcrișului conțin fier, vitamine și acid oxalic. Iată de unde și gustul acrișor, astringent. 
Frunzele se prepară în același mod ca și spanacul sau ștevia, gustul caracteristic facându-l potrivit pentru supe, ciorbe, piureuri sau pentru preparatele de miel. Măcrișul este utilizat îndeosebi în medicina populară, fiind un adevărat medicament pentru ficat, îmbunătățește funcțiile glandei tiroide, ajută la depășirea deficienței de vitamine, accelerează procesul de digestie, îmbunătățește vederea, scade colesterolul rău, previne și tratează anemia etc.
Frunzele de măcris conțin vitaminele A, C, K, E, H și cele din complexul B. Mai conțin uleiuri esțiale și acizi, precum și substanțe minerale, din care nu putem scăpa din vedere magneziul, calciul, fosforul și fierul. De asemenea, măcrișul este indicat în timpul menopauzei, atenuând unele stări specifice provocate de aceasta: dureri de cap și transpirație. Se folosește în cure de detoxifiere sub formă de decoct sau prin măcinarea rădăcinii.
Contraindicații:
Măcrișul nu este indicat persoanelor cu aciditate gastrică ridicată, cu ulcere ale sistemului digestiv, celor cu predispoziție pentru litiază renală, precum și în cazul femeilor însarcinate.
