Marian – Romeno di Roma

 

„Nu am casă dar curăț orașul”

Fost mecanic conductor de tanc în armată, la o unitate din Craiova, Marian Roncea, zis „Parpală” după numele bunicului, face cu totul altă muncă, dar cu demnitate: amenajează spațiile verzi din Roma. Gratuit.

     

   Aceasta le-a spus Marian, românul care a apărut pe prima pagină a cotidianului gratuit Leggo.
Dimineață, la prima oră, aceste ziare ajung la gurile de metrou ale capitalei Italiei. Sute de mii de oameni coboară și iau această publicație și o citesc.

    În această dimineață, 10 octombrie, pe prima, cu trimitere la pag 22, era Marian, omul care are grijă de spațiile verzi din zona Colli Albani, Roma est. Iar pagina 22 îi este dedicată mai bine de jumătate. Mai mult, tilul articolului este un joc de cuvinte: Romeno di Roma, parafrazând o butadă a actorului Lino Banfi care, cu accentul său pugliez (din regiunea Puglia) pronunța, în loc de romano di roma: romeno di roma.

     Despre Marian, numai de bine. Am trecut astăzi pe acolo și nu l-am găsit, erau însă aranjate câteva plante, curățate iar gunoaiele strânse în niște cutii. Oamenii se opreau și vorbeau. Îl știu pe Mariano, cum îi spun romanii, cel care stă aplecat pe spațiile verzi care despart istorica vie Appia.

                Fost plutonier în armata română, conductor de tanc, Marian, 57 de ani,  și-a găsit la Roma liniștea. Nu are casă dar îi place ca Roma, un oraș atât de frumos și cunoscut, să fie curat. Iar el contribuie prin ceea ce știe și face, primind în schimb de la trecători mărunțiș. Îi dau cu plăcere alături de compliementele „bravo” și „complimenti”.

               

     Am citit materialul din Leggo și am mers să-l găsesc. Nu era dimineață, dar locul se vedea aranjat de el. L-am întâlnit mai târziu, aplecat, curățând niște plante de agavă pe care le băga în pământ cu grijă.

     – Salut, Marian, zic.

     – De unde știți numele meu?

     – Ești faimos deja, îi spun. Leggo a scris, și-i întind ziarul. Bucuros, începe să-mi povestească. E necăjit că avea 3,5 euro strânși și unul brunet a trecut pe acolo și i-a luat.

     – L-am urmărit, îmi spune. Mi-am dat seama că-i de-al nostru. Era un țigan. Intrase într-o pizzerie și l-am așteptat afară. Mi i-a aruncat după o ceartă, dar nu toți, doar doi euro jumate.

       Martian muncește pentru acești bani. Mulți, puțini, îi adună aranjând spațiile verzi din zona Appia, Colli Albani. Îi place că oamenii apreciază munca lui, că nu e nevoie să fure sau să facă altceva, să împartă spațiile cu alții, pentru că nimeni nu mai muncește pământul. Cerșetorii, africanii care au început și ei să măture prin fața magazinelor pentrua primi bani, au zonele lor stabilite.
Dar Marian nu are nevoie să dea dreptul nimănui pentru asta. Și la gura metroului și spre piață am găsit alte spații amenajate de el, așa cum a știut mai bine, dar oricum fără gunoaie și ordonate, pentru că Roma chiar are o mare problemă la capitolul curățenie. 

     Din 2015 face Marian acest lucru și-i place. Nu are casă, locuiește sub un pod, dar și acolo e curat. Nu vrea să stea cu mulți români, aceștia beau, fac mizerie… El e rezervat, îmbrăcat frumos, curat, mereu cu haine bune. Are zeci de costume trimise acasă, povestește, pentru că de câte ori cineva îi dă, le primește și le trimite.

      Îl las pe Marian cu ale lui. Are treabă iar romanii apreciază treba lui. În plus, și-a lăsat bagajul și uneltele acolo și poate mai trece vre-un brunet și i le ia…

 

Cristi Merchea

Video:
Grija pentru spațiul verde