Ziarul Emigrantul. Portal de știri și informații pentru românii emigrați Publicație a Editurii Diaspora – Țifești, România
Diana Sava Daranuța _________
IN MEMORIAM
(Doinei și lui Ion Aldea Teodorovici)
Bunul Dumnezeu așa a vrut să fie,
Când a trimis o Doină să răsară în amurg,
Ca inimi oarbe să trezească la gândire
În țara unde lacrimile curg…
Cu numele de dor, în miez de cântec,
A botezat-o-n sfinte apele cerești,
Femeie ce răzbate prin descântec,
Cu aripi și în straie îngerești.
Trimisă, legământ, spre a renaște
Esența unui osândit și trist popor,
Prin cântec să-l învie-n zi de Paște
Și să-l îmbrace-n visul tricolor!
Și ca să-i fie misiunea mai ușoară,
Străjer i-a dat, iubirii căpătâi,
Pe un Ion cu dragoste de țară,
Un bucium care plânge melodii.
Cu inimi acordate de-o chitară,
Uniți de Dumnezeu în consonanță,
Cei doi au rupt tăceri, când, prima oară,
Au dărâmat un zid în rezonanță.
Și Doina și Ion, cu-a lor menire,
Au răscolit prin suflete și ape…
Și dăruindu-se prin cântec și unire,
Un pod de flori au ridicat spre libertate!
Ei au cântat un grai, o mândră țară
Și despre setea ei cea mare de dreptate,
De rugăciunile ajunse de ocară…
Ne-au dat o lecție de mare demnitate!
Ca niște clopote, sfidând nimicnicia
Cea insuflată și ajunsă caracter,
Cu limbi de foc au ars-o pe vecie
Pe buruiana ce umbrea un adevăr.
Dar buruiana lașă avea și rădăcină,
Spurcase glia toată cu-a ei rizomi mancurți.
Și a lovit în Doina cu voce cristalină,
Strivind fără de milă și buciumul în munți.
De-atunci îi plânge toamna cu lacrima de ceață,
Când vine să aștearnă pe-același loc covor,
Căci se aude clopot în zare dimineața
Și-atunci îi plâng poeții și un întreg popor…
Îngăduit-a Domnul să-i ia la el, în ceruri,
Lăsându-i printre îngeri ca suflete pereche…
Ce cântă încontinuu de-o țară, ca pe vremuri,
Și muzica lor sacră trimit aici, de veghe…
Suras foto: Internet
De același autor:
