Ziarul Emigrantul. Portal de știri și informații pentru românii emigrați Publicație a Editurii Diaspora – Țifești, România
Câteva asociații din Italia au discutat cu Ministrul pentru Relația cu Românii de Peste Hotare, Angel Tîlvăr, despre probleme sociale, politice, economice ale celor emigrați.
Vineri, 24 iulie, la Academia Română din Roma a avut loc întâlnirea Ministrului Delegat pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare, Angel Tîlvăr, cu reprezentanți ai mediului asociativ din Italia. La eveniment au fost prezenți ambasadorul României în Italia, ES Dana Manuela Constantinescu, șeful misiunii consulare la Roma, Tiberiu Trifan, șeful biroului economic, av. Marius Cristea, secretarul I al ambasadei pe probleme de comunitate, Laviniu Enii, atașatul pe probleme de muncă, Mirela Videa, Alina Hagima, director general în cadrul DRP, președinți de asociații din Roma, provincie și din orașe mai îndepărtate, reprezentanți ai Băncii Transilvania la Roma.
Scopul vizitei a fost acela al cunoașterii problemelor cu care se confruntă comunitatea românească din Italia în viața de zi cu zi, al problemelor de muncă, de integrare dar și al relației românilor emigrati în Peninsulă cu autoritățile italienești și românești.
20.000 de români în Kazacstan
Ministrul Tîlvăr a menționat, încă de la început, existența a două tipuri de comunități românești peste granițele țării: cea istorică și cea nou formată, emigrația mobilă. O comunitate istorică, descoperită recent, mai puțin cunoscută, este cea a românilor din Kazahstan, cu peste 20.000 de oameni deportați, o comunitate extrem de importantă „care va fi vizitată în octombrie”.
Comunitatea românească din Italia, cea mai mare pe care România o are în afara granițelor țării, a spus ministrul, este o comunitate tânără, care se confruntă cu o multitudine de probleme dar are și realizări deosebite. Statul, prin intermediul MAE, al DPRRP sau ICR a derulat o serie de proiecte care să vină în sprijinul românilor departe de casă. Unul dintre caestea este proiectul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească (LCCR) prin care peste 50 de profesori predau, numai în Italia, cursuri copiilor români de aici. „LCCR, a spus ministrul Tîlvăr, este cel mai bun mod de a cheltui banii statului român la acest moment.”
Dincolo de aceasta, Departamentul a inițiat și altfel de proiecte, „în acest moment 2000 de copii aflându-se în tabăra copiilor proveniți din familii cae locuiasc în afara granițelor. Mai sunt 3-4 locuri cu tabere pentru elevi si studenți. Lucruri cu care ne mândrim si pe care le organizam cu proiecte proprii.” „LCCR este un proiect deosebit, cel mai bun mod de a cheltui banii de către statul român, un proiect existent și la Madrid, și în alte state europene, obținând să extindem acest program.”
prefer să finanțăm o școală românească și manuale în Timoc, casa lui Aron Pumnul la Cernăuți sau „Gazeta românească”, singurul ziar românesc care mai există în Ungaria, decât altele mai puțin utile”.
Dialogul purtat de ministru cu cei prezenți a scos la iveală vechile probleme, multe dintre cele ridicate nefiind de competența ministrului sau a departamentului pe care îl conduce.
S-a pus problema birocrației existente la nivel de accesare a proiectelor finanțate de către Departamentul Românilor de Pretutindeni, a lipsei de comunicare cu consultanții de proiect, a diferenței ca număr dintre proiectele aprobate pentru comunitățile românești istorice și cele din noua diasporă, – 70% proiecte aprobate pentru comunitățile istorice, 30% pentru noua diasporă- motiv pentru care ministrul a afirmat că: „prefer să finanțăm o școală românească și manuale în Timoc, casa lui Aron Pumnul la Cernăuți sau „Gazeta românească”, singurul ziar românesc care mai există în Ungaria, decât altele mai puțin utile”.
Ministrul a anunțat în premieră și o nouă sesiune de finanțare pe care DPRRP o va iniția în septembrie, după ce în Parlament va fi aprobată cererea de revizuire a bugetului pe acest segment. Astfel, o serie de proiecte nefinanțate în prima sesiune sau altele noi, de interes, vor putea avea acces la fonduri românești.
Cei din sală au ridicat probleme legate de cardurile de sănătate românești inutile în străinătate, nerecunoscute de sistemul sanitar național italian, de incongruențele existente între Casa de Asigurări de Sănătate din România și INPS din Italia și dificultățile românilor care trebuie să primească indemnizații de la acestea.
Congresul Românilor de Pretutindei a fost o altă temă de interes, ministrul pledând pentru realizarea acestuia în toamnă sau la sfîrșitul lui ianuarie 2016. Cei prezenți în sală au pledat pentru diferite forme de organizare, de alegere a membrilor.
Un dialog concret, coerent, liber, presărat pe alocuri cu probleme inexistente sau care nu țin stric de competența DPRP dar pe care ministrul s-a arătat dispus să le expună colegilor de la celelalte ministere.
foto și text: Cristi Merchea
