O expoziţie de excepţie – Vida Gheza

Vida Gheza – centenar dar actual. O expoziţie a unui om şi artist de excepţie

În 28 februarie, anul acesta, Vida ar fi avut 100 de ani, ne spune profesorul universitar Porumb, curatorul expoziției de sculptură dedicată marelui Vida Geza inaugurată sâmbătă seara la Academia Română.

Pe fondul muzicii populare  autentice, așa cum stă bine unei asemenea manifestări în care operele sculptorului prind viață, expoziția a strâns oameni din toate colțurile Romei, personalități dintre cele mai remarcante ale culturii românești și nu numai: președintele Academiei Române, prof. Universitar  Ionel Haiduc, directorul Academiei Române la Roma, prof. Mihai Bărbulescu și amfitrionul manifestării, ambasadorul României la Sfântul Scaun, Excelența Sa Bogdan Tătaru-Cazaban și alte personalități,  români şi mulți  italieni. Vida Geza s-a născut la Baia Mare în 28 februarie 1913, într-o familie de mineri (tata miner și mama casnică) rămânând fără părinte imediat după ce acesta se întoarce de pe front.

 Peste 4500 de pictori la Baia Mare

Crescut într-un centru cultural deosebit pentru acea vreme, la 1896 la Baia Mare înființîndu-se o școală de pictură, un fel de academie de vară la modă în acea vreme, gen Barbizon, Vida Gheza va fi influenţat de această atmosferă. De la Munchen venise Simion Holoși împreună cu patru maramureșeni, elevi de-ai săi români stabiliți în Germania, aduși aici pentru a vedea acest orășel frumos  de 10.000 de locuitori unde au găsit acest spațiu excelent, cu un primar care le-a facilitat ca în fiecare vară să revină cu grupuri de studenți.  A  luat ființă astfel un fenomen nu etnic, ci internațional. La Baia Mare, 1896 și până prin anii 70 dar și acum, au loc tabere de vară. De atunci și până acum aici au venit nici mai mult nici mai puțin de 4500 de pictori din Japonia și pînă ăn Statele Unite, predominând cei din  Europa. Nu era un curent stilistic propriu-zis ci un loc unde pictorii veneau și pictau plain air, spune cu admiraţie profesorul Marius Porumb. În acest climatexcepțional s-a născut Vida Geza care era un talent deosebit. A urmat și el aceste cursuri, fiind remarcat de învățători încă din școala primară care-l pun săsculpteze și să picteze. Asta așa, pe vremea ”lucrului manual”. În anii ”30 participă la prima expoziție de pictură, pentru că la Baia Mare se făceau astfel de expoziții, dar unde veneau și sculptori.

 Luptător voluntar în Spania, artis în România

În 39 pleacă în Spania unde luptă în tabăra republicanilor, alături de Hemingway și Paul Robson dar, pierzând aceştia războiul, se retrag în Franța, într-un lagăr de refugiați unde sculpteză pe „Horia, Cloșca și Crișan”. Vida, pentru cine nu este transilvănean, nu pare să fie un nume neobișnuit. El are un nume cu prenumele de origine maghiară, Geza, pe care-l scrie însă cu ”Gheza”. O poveste care vine de la un obicei românesc arhaic. Provine dintr-o familie cu 8 copii care mor la vărste foarte fragide, unu-doi ani. Există obiceiul românesc, atunci când copilul este bolnav, să-l vinzi pe geam, unei țigănci și să-i dai un nume străin de neamul tău pentru ca moartea să nu-l mai recunoască. Și-atunci părinții i-au dat numele unui ortac al lui taică-său, Geza, dar el și-a scris întotdeauna numele cu ”gh” în ortografie românească.

Este un artist foarte prolific și unul din marii artiști ai României, considerat al doilea după Brâncuși, făcând printre altele trei monumente importante pentru istoria națională a României: Monumentul Ostașului Necunoscut de la Carei, Monumentul Martirilor de la Moisei și Sfatul Bătrânilor de la Baia Mare. El a sculptat cu predilecție în lemn și toate subiectele lui sunt legate de lumea românească, de lumea Maramureșului.

 sunt un om cu noroc, m-am născut în Maramureș.

În cartea pe care am scos-o acum i-am transcris un citat: ”sunt un om cu noroc, m-am născut în Maramureș. … Îi rămân adânc recunoscător”. Iubitor de plante și  animale, ține o pereche de bufnițe: Pătru și Măriuca, ne relatează profesorul din intimitățile sculptorului . Întors în țară, Vida este arestat și trimis în lagăre de muncă de către noua administrație hortistă care ocupase orașul său natal și Transilvania. Membru al  Academiei Române, Vida a fost onorat anul acesta cu expoziții care încep de la Baia Mare, merg la București, Cluj și înapoi la Baia Mare. O expoziție, cea de la Accademia di Romania,  care umple sufletele românilor și nu numai de frumusețea creaţiei autentice românești. Directoarea ziarului nostru, Monica Maggi, intrând a exclamat văzând sculpturile: ”Bellissimo! Sembrano i totem dell-Isola di Pascqua!”

(text parţial din interviul acodrat de prof. univ. Marius Porumb) Cristi Merchea