Ziarul Emigrantul. Portal de știri și informații pentru românii emigrați Publicație a Editurii Diaspora – Țifești, România
E băutura brand-național, pe care turiștii străini o caută oriunde ajung prin țara noastră. Se zice că de la pălincă, pălești. De la horincă, horești. Dar de la țuică, oare ce se întâmplă…?
Oltenii spun despre pălinca ardelenilor că e bună, dar e „otravă curată”. Pe când, pentru ardeleni țuica e gustoasă, dar prea slabă. Cu alte cuvinte, apă de ploaie. În jocul supremației băuturii bahice, făcute la cazan, apare și deja celebră horincă a moroșenilor, considerată de ei medicament-curat. Bei un pahar și îți cam trec toate ”boalele” de pe lume.
Și, totuși, între cele trei există diferențe clare, pe care puțini le știu. Ceea ce numim noi, generic, țuică sau pălincă e și nu prea… țuică ori pălincă. Tindem să credem că numele lor are legatură cu tăria băuturii. Nimic mai greșit!
Ca să înțelegem cât se poate de clar diferențele reale dintre pălincă, țuică și horincă, stăm de vorbă cu Silviu Zetea, primul român care a îmbuteliat țuica după Revoluție și unul dintre cei mai mari producători de pălincă artizanală din România. Dar să le luăm pe rând.
CE E ȚUICA?
Tindem să credem că țuica e cea a oltenilor, moldovenilor și a muntenilor. Și asta pentru că e slabă și distilată o singură dată. Și mai credem că pălinca se face, exclusiv, în Ardeal.
Silviu Zetea: ”Diferența e dată de…
mai multe pe: calatorinbascheti.ro
