26 septembrie – Ziua Europeană a Limbilor
Doar în limba ta?
Suntem într-o perpetuă alergare-printre oameni, printre gânduri, printre cuvinte. Încercăm în continuu să comunicăm, să reacționăm, însă, este doar o iluzie, nu mai avem timp să ne spunem tot ce simțim, rareori avem șansa de a ne apropia unii de alții, cu adevărat.
Oare chiar din lipsa timpului, ori ne cramponăm într-o pseudo-comunicare, mai mult virtuală, din comoditate. Astăzi ar trebui să celebrăn plurilingvismul. Este Ziua Limbilor Vorbite în Europa -un bun prilej pentru îndemnul la interculturalitate.
Paradoxal, tindem spre „Globish”- un sistem minimal de conversație, construit pentru a facilita contactul între reprezentanții diverselor culturi. Se tinde astfel spre un limbaj general? Se creează o punte între individual și universal? Cât e de benefic?
Și atunci, unde se mai regăsește emblema propriei personalități? Unde ne plasăm, ca indivizi, în acest sistem general al semnelor? Ar trebui să existe un echilibru între menținerea și perpetuarea limbii materne, pe de o parte… și asimilarea elementelor din celelalte limbi europene, pe de altă parte.
Prima condiție a interculturalitătii, este promovarea limbii materne. Nu putem vorbi despre integrare, la nivel european, dacă nu ne cunoaștem foarte bine identitatea națională. Bilingvismul este un fenomen cotidian des întâlnit, dar beneficiile și importanța acestuia rezidă tocmai în echilibrul dintre elementul tradițional și cel nou asimilat, nu în amestecul lingvistic.
Drumul către cultura universală pornește de la cultura națională – iar limba, ca instrument de comunicare, este principalul exponent al unei culturi. Simbolul primordial, Logosul, rămâne modelul de referință al plurilingvismul.
Valentina Popa