„Români în Italia”

Dezbatere aprinsă ieri în Aula Magna a Universității ” Roma III”  din Via Ostiense, 159.

Sâmbătă, 23 noiembrie, Aula Magna a Universităţii III Roma: Conferinţa „Romeni in Italia. Repere identitare”.

Prezența Ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, a ambasadorului României în Italia, Dana Constantinescu dar și a Ministrului pentru Integrare al Italiei, Cecile Kyenge,  a rectorului Universităţii Roma III, Mario Panizza  şi a unui numeros public venit din întreaga Italie a arătat  importanţa evenimentului. Organizatorii, Ambasada României la Roma, prezentă in corpore şi Departamanetul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) au vrut să arate interesul depus de forurile de conducere a României faţă de cetăţenii aflaţi în afara graniţelor. Comunitatea românească, cea mai numeroasă de pe teritoriul Italiei, a fost reprezentată de numeroşi preşedinţi de asociaţii, organizaţii, simpli cetăţeni dar şi câţiva italieni interesaţi de problematicile noastre prin prisma relaţiilor cu românii.

 Cer celor prezenți, gazdelor noastre, să vorbească  în limba română.

În prima parte, ministrul italian Cecile Kyenge a precizat că, dată importanţa şi prezenţa masivă a românilor  ” ambasadorul României să vorbească aici, în fața românilro în italiană, nu este politicamente corretto. Cer celor prezenți, gazdelor noastre, să vorbească în limba română.”  Deasemenea, dimensiunile comunității românești pe teritoriul Italiei, a spus ministrul, nu concordă cu slaba reprezentare a acesteia în structurile politice şi administrative, în viaţa socială.

Au urmat intervenţii ale celor prezenţi care au expus problemele românilor ca cetăţeni comunitari pe teritoriul Italiei şi unele diferenţe de percepţie ale lor ca  atare. În administraţie, de multe ori, cât şi în atribuirea drepturilor de cetăţeni electori, multe s-au făcut dar mule rămân încă. Românii, la rândul lor, au demonstrat că nu ştiu să se mobilizeze atunci când trebuie şi să se unească, mai ales când situaţiile o impun. Şi cea mai bună este aceea a votului unde dezbinarea face casă bună cu felul nostru de a fi.

„Din păcate, a spus ambasadorul nostru, concluzionez că nu suntem reprezentați și nu suntem prezenți îndeajuns în grupul acesta civic. Cu siguranță există motive pentru care ne găsim în această situație … Poate că  venim din mulți ani de comunism, cu bagajul pe care-l purtăm cu noi și cu obișnuința ca o singură persoană, un singur  partid să ne dea direcția și să ne spună ce să facem. Trebuie să uităm lucurile acestea, să ne deschidem orizonturile, să ne luăm în propriile mîni viitorulși direcțiile pe care trebuie să le urmăm. ”

Ministrul Cristian David a venit cu iniţiativa unificării asociaţiilor şi organizaţiilor româneşti de pe teritoriul Italiei, a reprezentării lor de către un singur organism, în vederea participării anul viitor la Congresul Românilor de Pretutindeni care se va ţine în SUA. Totodată a vorbit despre un program comun, în parteneriat cu Ministerul Integrării Italian care să ţină mai bine cont de problemele românilor, să fie mai aproape de cei plecaţi.

Program româno-italian pentru cei emigraţi

Programul ministerului în cinci puncte prevede în mare următoarele:

1. Protejarea cetătenilor romani, oriunde s-ar afla acestia;
2. Mentinerea identitatii romanesti
3. Mentinerea si ajutorarea programului de integrare
4. Realizarea unei punti de legătură ăntre cei plecati si cei ramasi acasa
5. Schimbarea mentalitatii despre insitutiile romanesti si in mintea celor de afara

Mulţi dintre cei prezenţi în sală s-au ridicat şi au expus probleme de diferite tipuri: prezenţa unui consilier „adăugat” la primăria Romei, de altă naţionalitate decât cea  română, cu nume lung şi neligibil, a stârnit indignarea faţă de impotenţa românilor de a avea un reprezentant măcar şi ilaritatea pentru modul expunerii, stîrnind ropote de aplauze pentru  Romulus Toma Şinca de la o asociaţie din Marino ; Valerica Ţarca, o militantă în rîndul PD, a vorbit despre lipsa de unitate la acelaşi capitol, Silviu Damaschin despre existenţa a zeci de asociaţii doar cu numele iar Eugen Terteleac despre practica precizării în presa italiană a naţionalităţii infractorilor sau a cazurilor antisociale înainte de condamnarea definitivă şi a chestiunii denumirii corecte în limba italiană a românilor: „romeni” sau”rumeni”.

Nona Evghenie, una dintre puţinele alese românce în administraţia locală italiană, a făcut o amplă şi clarificatoare expunere despre cum şi de ce trebuie să voteze românii, care sunt practicile, problematicile, avantajele şi dezavantajele votului românilor din Italia.

 

Fonduri nerambursabile de la Guvernul României pentru românii de pretutindeni

După o pauză binemeritată, a urmat expunerea programului de finanţare pe care Departamanetul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) îl pune la dispoziţia asociaţiilor şi organizaţiilor non-guveramentale care se ocupă de promovarea valorilor româneşti pe teritoriul altor state.

Peste un milion de români lucrează afară la construcţia Italiei şi nu a României. Chiar dacă aceştia trimit o parte din banii câştigaţi aici în ţară, cu siguranţă România ar fi avut mult mai mult de câştigat dacă aceşti oameni ar fi lucrat acasă la ei. Şi motivele sunt multiple. Probleme care au fost generate de emigrare fac obiectul unei alte analize. La întreabarea adresată însă ministrului Cristian David despre posibilitatea şi necesitatea reîntoarcerii românilor acasă, domnia sa ne-a răsuns că se lucrează la mai multe forme şi proiecte de reintegrare, care să permită celor care au acumulat o experienţă de muncă şi viaţă afară să le poată folosi ăn bune condiţii în România. Practicic, promisiunea de acum câţiva ani făcută de  Mircea Geoană de a da celor care s-ar fi întors acasă 20.000 de euro fiind populistă şi nerealistă.