Îi spunem generic diaspora. E răspândită în aproape 200 de țări și cuprinde multe milioane de oameni. Câte milioane? Imposibil de dat un răspuns exact, scrie jurnalistul Grigore Cartianu în ediția de marți, 14 februarie a României Libere.
Limitele diasporei române sunt: minimum 5 milioane, maximum 12 milioane. „Minimum“ înseamnă românii care s-au stabilit oficial în afara granițelor României, unde lucrează, fac credite, au conturi bancare, plătesc taxe și votează. Și – condiție suplimentară – dețin cetățenia română.
Ca să ajungem la „maximum“, îi adăugăm pe românii care au renunțat la cetățenia română – în țările care nu permit dubla sau multipla cetățenie –, pe cei născuți în străinătate din părinți români – căpătând cetățenia statului-gazdă – și pe cei care și-au păstrat rezidența română chiar dacă stau mai mult în afara granițelor.
O cifră onestă: 8 milioane
Imposibilitatea de a stabili cu precizie numărul românilor din diaspora este dată și de dinamica fluxurilor migraționiste. Sunt sute de mii de oameni care se mută de colo-colo, în funcție de oportunitățile de pe piața muncii.
Mulți compatrioți stau parțial în România, parțial în diaspora – muncitorii sezonieri, de exemplu. Una peste alta, o analiză serioasă poate fi așezată pe un reper rezonabil: 8 milioane de români „diasporeni“.
E tot mai greu să-i consideri români pe cei aflați la a treia sau a patra generație de români-americani, de exemplu. Pe mulți dintre aceștia nu-i mai cheamă Ion, Maria, Gheorghe sau Elena, ci Timothy, Samantha, John sau Hellen. Unii nici nu mai vorbesc românește. De aceea, e greu să vorbim despre 12 milioane de români în diaspora. Dar 8 milioane sunt sigur!
O jumătate de milion de basarabeni au redevenit români
Termenul de „diaspora“ nu este acceptat de