Noaptea de Paște este una dintre ele mai trăite momente ale comunității românești din zona Marsica (Abruzzo – centrul Italiei). O comunitate numeroasă, care astăzi depășește cu mult 10.000 de persoane.
,,În Biserica San Giuseppe din Avezzano, prima catedrală construită după cutremurul din 1915 în care se oficiază slujbe atât catolice cât și ortodoxe, abia dacă se poate intra. Liniștea, lumânările care se prind una după alta, efectul emoției divine, foarte mulți abruțezi care participă, se spune în reportajul realizat de TGR – telejurnalul regional Abruzzo.
O poveste a integrării reușite, o istorie cu rădăcini în trecutul îndepărtat. În timpul Primului Război Mondial, Avezzano a avut un lagăr capabil să găzduiască până la 15.000 prizonieri de război austro-ungari. Mulți dintre ei fură utilizați, o atestă aceste documente, ca manoperă pe câmpurile Fucino (zona din jurul localității Avezzano) și pentru reconstrucția orașului. Imdiat s-a instaurat o legătură preferențială între populația locală și priezonierii români. Înainte de toate, limba cu aceleași rădăcini latine făcea comunicarea mai ușoară față de cea cu nemții sau ungurii din lagăr. Apoi românii s-au arătat muncitori harnici și neajutorați care au dus la crearea spontană a unor comitete de solidarietate și asistență. Lucrurile au evoluat și, în 1918, în cadrul Congresului Naționalităților Oprimate din Monarhia Austro-Ungară ținut la Roma delegații români obținură autorizația de a forma unități militare autonome și recunoașterea ca aliați. De la prizonieri, la aliați. Și Avezzano va deveni sediul Legiunii Române în Italia.

La sfârșitul războiului, mulți plecară, mulți rămaseră și mulți alții ajunseră din nou, iar astăzi cei prezenți se simt orgolioși de acea veche legătură.”
românii sunt aici ”de-ai locului”
Daniel Mititelu, preotul bisericii ortodoxe din localitate, este cel care de 8 ani păstorește românii din Marsica. Vorbește cu mândrie despre integrarea românilor de aici. ,,Mulți dintre români au creat o astfel de relație de prietenie cu italienii că participă împreună la slujbă. Aici nu se știe despre rasism: românii muncesc, merg la școală, au cumpărat case , sunt ”de-ai locului”. Mulți dintre ei au cerut cetățenia italiană, existând la această oră peste 200 de cereri adresate autorităților italiene. Peste 40 de căsătorii mixte românp-italiene este cea mai bună demonstrație a integrării, mai spune părintele Mititelu.
filmări: Luca Monticelli
montaj: Floriano Mazzella
realizat de Monia Baldascino
la idea și sub îndrumarea atentă a lui Fabrizio Petroni
pentru TGR săptămânal Abruzzo
Citiți și: