15. septembrie. Roma
Două asociații românești, ”Pro Patria” cu mentorii ei Dana Mihalache și Mioara Cristea ”și Spirit Românesc” prin Alina Vărzaru și Remus Tofan au luat inițiativa de aorganiza un protest în centrul Capitalei Italiei pentru a arăta lumii ce se întâmplă la noi. ”Nu este un protest politic, ne spune Tatiana Chiriță. Nu vrem să cadă guvernul sau alte lucruri de acest gen. Guvernul să stea acolo și să-și facă treaba. Noi vrem doar să se oprească proiectul de exploatare de la Roșia Montană.”
Puțini dar buni
La protest au participat și membrii Asociației ”Dacia” condusă de Alina Ieremciuc, Tatiana Ciobanu, militante active pentru înfrățirea Moldovei cu România și co-organizatoare ale evenimentului.
”Noi am vrut să se desfășoare în centru, lângă Columna lui Traian, pentru că există o relație directă între aceasta, între centrul administrativ construit de împărat la sosirea din Dacia și aurul de la Roșia Montană. Din păcate nu s-a putut din cauza turismului din acele locuri și am organizat-o tot în centru ” explică Tatiana Chiriță. E o manifestare făcută de oameni puțini dar buni, care cred în acest lucru. Contează că s-a întâmplat și la Roma, azi, așa cum și în alte părți din lume.”
Chiar dacă Roșia Montană nu este în Moldova de peste Prut, protestul de astăzi din piața Santi Apostoli împotriva exploatării minei de către canadieni a avut ca protagoniști și câțiva cetățeni români de dincolo de Prut. ”Au venit si basarabenii sa susțină cauza Patriei mult râvnite”.
Ceea ce s-a dorit o manifestare românească de actualitate, de interes național, (Salvați Roșia Montană!) nu a reușit să adune mai mult de 40 persoane. Să fie ploaia căzută cu intermitență și puțin neanunțată, să fie dezinteresul celor de aici pentru problemele din țară? Cert este că simțul civic nu excelează în compatrioții noștri iar lupta cu morile de vânt nu mai este o activitate care interesează pe cei plecați de acasă.
Ca drept dovadă, întrebând un amic de ce nu a mers azi, mi-a răspuns foarte sincer și nevinovat:
– Unde a fost? Eu nici nu stiu ce-i aia Roșia Montana. Cei cu Roșia asta?
Cloșca cu puii de aur
Criza actuală, modificările de mentalitate odată cu emigrarea și multitudinea de nevoi zilnice, părerile pro și contra împărțite nu i-au scos din casă pe români. Și-apoi, în afară de o Revoluție și câteva mineriade, câți dintre români se mai agită la meetinguri. Și pentru ce?
Roșia Montană e unul din obiectivele strategice de interes național care au mai rămas încă nejefuite după lovitura de stat din decembrie 1989. Încă se mai poate salva; încă se mai poate da poporului să o exploateze.
Industria minieră, sector de vârf al economiei românești comuniste, (cu peste 600 de mine active), a ajuns la această oră o Cenușăreasă. Una dintre ele, pentru că România a făcut din fiecare sector același lucru. Roșia Montană e ”cloșca cu puii de aur” pe care guvernanții care au semnat contractele de exploatare cu canadienii au vrut să o dea cu ouă și cuibar, numai să nu mai fie. O firmă românească nu putea să exploateze zăcămintele pentru că tocmai ce terminaseră de distrus ”minele” așa că au apelat la străini. Că de, era nevoie de privatizare și de capital străin.
C. M.