Ziarul Emigrantul. Portal de știri și informații pentru românii emigrați Publicație a Editurii Diaspora – Țifești, România
Ați avut vreodată curiozitatea să căutați cuvântul român (”rumeno/romeno”) pe google.it? Încercați la secțiunea fotografii!
”Rumeni bastardi”. La prima vedere, cele două cuvinte sunt jignitoare, indiferent unde și cum sunt scrise sau auzite. Nu pot decât să te răscolească, să te revolte pentru că sunt un substaviv care denumește nația noastră și un adjectiv deloc frumos, care caracterizează reprezentanții acestei nații. Ce e mai rău este că se găsește pe motoarele de căutare italienești, deci în Italia, și dau rezultate revoltătoare.
Dicționarul italian explică în cateva moduri termenul ”bastardo”:
1. născut în afara unei relații legitime;
2. animal sau vegetal creat prin încrucișare de specii diferite
3. corupt, degenerat, nelegitim: idei bastarde, modalități bastarde, rațiuni bastarde.
Dincolo de explicația științifică a dicționarului, în limba italiană, în Italia de zi cu zi, (pentru cine a trăit în această țară știe mai bine) termenul are alte conotații. Țipat, urlat, cu apelativul ”bastardo” se adrsesează o femeie unui soț nenorcit, unui om fără căpătâi, bun de nimic sau care, mai mult, a comis o faptă gravă. ”Bastardo” își cheamă italianca soțul care a înșelat-o, bastardo și-l cheamă când o bate, o violează sau cine mai știe ce crimă sau fapt abominabil a comis.
Se mai spune și în glumă, unui copil, ”piccolo bastardo” dar de obicei nu de persoanele educate sau, oricum, pe un ton dulce, cu subînțelesul de șmecher, de copil care a făcut o faptă nu tocmai bună dar perdonabilă. Și totuși, și în acest caz, aluzia tot la ceva rău duce.
Ei bine, ați căutat vreodată pe motorul de căutare google.it cuvântul român ”rumeno” sau ”romeno” (ambele variante sunt acceptate cu toate că substantivul România ar trebui să dea și denumirea locuitorilor săi, romeni și nu rumeni). Dincolo de exprimarea corectă sau coruperea sa prin utilizare, sensul este același. Se referă la cetățenii provenienți din România.
Să clicăm atunci și să vedem ce ne aduce motorul google.it la secțiunea fotografii?
Stupoare: pagina se umple de fotografii făcute în secțiile de poliție cu români care mai de care mai colorați, mai șifonați, nespălat, cu ochii bandajați de la pumni, cu stemele poliției, carabinierilor sau poliției municipale lipite lângă capete. Nu poate lipsi, bienînțeles Mailat, cel care a ținut paginile ziarelor pline după uciderea unei femei … Dar asta nu e totul. Înainte de toate, aceste fotografii apar la începutul paginii patru grupe de ”rumeni”. Ca introducere la ce va urma sau, mai bine zis, după importanța numărului de căutări pe motor cu aceste cuvine Rubricile sunt următoarele: rumeni bastardi, rumeni ubriachi, rumeni zingari, modelli Rumeni și rumeni brutti. Adică, din cinci categorii, doar una pare să zică de bine, cea a modelelor masculine românești. În rest italienii ne caută doar bastarzi, bețivi, țigani și urâți. De ce ne-or fi căutând așa, e încă un mister. Sau păoate nu.
Cert este că, pe străzile Romei sau ale altor orașe și sate ale Italiei, cei care ies imediat în evidență sunt ei: țiganii, bețivii sau cei care tocmai se îmbată la mese cu cîte 10-15 sticle de bere, cerșetorii urâți, știrbi, nespălați și urât mirositori.
Ziarele și orice tip de canal media abundă în știri negative despre români care fură cupru, au femei la stradă, se mai bat sau se mai taie, morți și răniți, tâlhării, cerșetori la orice intersecție sau hoți de magazine. O singură dată ne-a contactat de la uncotidian pentru o poveste cu români care reușesc în momente de criză în Italia dar materialul nu a mai apărut.
”Rumenii” care muncesc nu se văd. Sunt la muncă în sânul familiilor italienești, la spălat de vase, pe șantiere, la îngrijit bătrânii, baruri, la școală etc. Nu pot fi remarcați și nici deosebiți, chiar dacă ies pe stradă pentru că sunt ca ei: curați, aranjați, educați
Alunecând pe pagină în jos, pe lângă o față tricolor a unei fete la vreun meci sau cea a lui Silvio Berlusconi, peisajul rămâne același. Riguros în trening, românii expun aceleași fețe delicvențiale, fotografiate la comada forțelor de ordine pentru cine știe care faptă. Unul chiar nu vrea să stea la poză și carabinierii îl țin de cap să se vadă bine. Încep să apară ceva nomazi cu boccelele în spate, după care iată că iese și un afiș care explică diferența între români și țigani.
Din cei peste 1072.000 de români aflați la muncă, doar câteva sute fac știre. Și apar pe primele pagini, pe primele ale motorului google.it. Nu apar badantele pentru că ele, săracele, sunt închise 6 zile pe săptămână din 7 în case la curățenie, la făcut mâncare sau îngrijit bolnavii și bătrânii. Nu apar muncitorii, barmanii, zugravii, hotelierii sau mecanicii. Când să-i fotografieze poliția pe ei? Și ce fac ei atât de special să apară pe primele pagini ale cotidienelor? Muncesc doar și asta nu e nimic special. Ridică economia Italiei și pe cea a României, îngrijesc familiile italiene și mențin pe cele din România. Așa că podiumul google.it este rezervat celuilalt tip de vedete.
Trăiască www.google.it și discriminarea popoarelor!
Cristi Merchea
