
Proteste și strângerile de semnături împotriva cursurilor de limbă și cultură românească din Ladispoli au luat sfârșit, relatează baraondanews.it
Miercuri, 22 octombrie, la Insititutul Complexiv Ladispoli 1 (Italia), atât de mediatizat în ultima perioadă, conducerea școlii a organizat o conferință de presă pentru clarificarea mult-discutatei obligativități a predării limbii române aici.
Directorul școlii, Riccardo Agresti și fostul director Roberto Tasciotti, au început discuțiile tocmai de la termenul „obligativitate”, termen folosit și înțeles greșit încă de la începuturile evenimentelor.
„Încă de la început – a declarat directorul Agresti – este important să subliniez faptul că pentru introducerea cursului de limba română nu am apelat la legea 275, care consimte să sustragem anumite ore anumitor materii pentru a insiera altele. Deci, cursul de limba și cultură română nu a eliminat absolut nimic în detrimentul celorlalte materii. Este vorba de lecții integrate cu un colaborator extern, care participă activ la munca de învățător”.
„Intenția noastră – a continuat directorul – este aceea de a crea o cale de acceptare a diversității. Omul are frică de ceea ce nu cunoaște, dar nu va putea cunoaște niciodată o anumită realitate dacă nu începe să interacționeze cu aceasta, să-i înțeleagă limba, cultura, obiceiurile, modurile ei de afi. Și, deci, va continua să-i fie teamă de ea. Cît despre termenul de obligativitate, au existat neînțelegeri încă de la începuturile evenimentelor, aceasta și din cauza politicii naționale, care a instrumentalizat cazul. Se vorbește despre un curs obligatoriu datorită faptului că, dacă școala consideră utilă o activitate didactică și aceasta este în mod democratic aprobată de învățători și conducere, respectând regulile prevăzute de lege, activitatea se desfășoară. Voința învățătorului este întreadevăr aceea care contează cel mai mai mult.
Cine vrea mai multe explicații asupra utilității acestor cursuri, răspund că aceleași dubii s-ar fi ridicat și dacă ar fi fost alte limbi, precum spaniola sau germana, (să dau două exemple), pentru că singurele două recunoscute unilateral în Uniunea Europeană sunt engleza și franceza”.
Cursurile nu sunt de ieri, de azi, ci de mai bine de patru ani, drept cursuri integrate
„Printre multele obiecții ridicate, a mai spus directorul, cineva a amintit de felul cum italienii erau descriși când emigrau spre alte țări și de tratamentul pe care l-au primit în țări precum Statele Unite, Germania sau Elveția. Interesul meu este acela de a fi mai bun decât cei care ne-au primit pe noi atunci și să primesc pe aproapele meu în cel mai bun mod posibil”.
Reamintim că aceste cursuri de limbă, cultură și civilizație românească, se desfășoară la un alt insititut din Ladispoli din 2000 și la multe din ele sunt înscriși voluntar și copii italieni.