Pentru multi Targul de Fete de pe Muntele Gaina este poate cel mai cunoscut eveniment tradițional din România, câți dintre noi știu legendele care au stat la baza sa?
Pe vremea cand se extragea aurul din Muntii Bihariei, o gaina de aur isi facuse cuib acolo. Atrasi de frumusetea sa nemaiintalnita, motii au incercat de multe ori sa o prinda, insa aceasta a fugit, luand cu ea si aurul din munte. Muntele a atras ulterior tot mai mulți locuitori din satele din zonă, devenind punctul culminant al unui moment important al vieții: căsătoria. Astfel, feciorii și fetele din satele învecinate veneau aici la un târg devenit tot mai mare, să îşi găsească aleasa sau alesul şi se cununau chiar pe Muntele Găina. Acum tradiția nu se mai păstrează, dar povestea este încă vie prin organizarea acestui eveniment.
Serbarea făcea posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor aflaţi în zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările între rudele apropriate. În decursul timpului, totul s-a transformat într-o nedee de mare amploare la care participă oamenii de la izvoarele Arieşului, ale Crişului şi din părţile Bihorului pentru a-şi schimba produsele specifice acestor zone.
Istorie …
Istoricii susţin că apariţia târgului s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Târgul a antrenat, alături de relaţiile economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale. Se spune că fetele nemăritate veneau pe munte cu familiile lor și își instalau aici un cort cu zestre spre deliciul feciorilor, care la rândul lor se pregăteau cu cele mai alese daruri pentru viitoarele mirese.
… și legende
Prima dintre legende spune ca, in trecut, activitatea de baza a motilor era extragerea aurului. Zilnic, din mina iesea o gaina care facea oua din aur si se aseza in varful muntelui, unde avea cuibul. Oamenii din comuna Vidra de Sus au vrut in nenumarate randuri sa prinda gaina. Intr–un final, satula de atat alergat si primejdii gaina a fugit si a luat cu ea si aurul din munte. O alta legenda spune ca acea gaina s-ar fi dus la Rosia Montana…
Potrivit altei legende, pe Varful Gaina era un palat in care traia o zana foarte frumoasa. Aceasta avea o gaina care facea zilnic 3 oua de aur. Zana daruia ouale ca zestre fetelor sarace care urmau sa se marite. Dornici de imbogatire, 3 baieti imbracati in straie femeiesti au urcat pe munte, au intrat in palatul zanei si au furat gaina. In fuga lor au scapat oua de aur in raul Aries, acesta fiind motivul pentru care astazi nisipul din acest rau este atat de stralucitor. Se mai spune ca oua de aur au mai ramas si pe munte si pentru ca cauta ouale ramase acolo se organizeaza anual targul de fete.
O alta legenda spune ca pe Varful Gaina se cuibarea o gaina cu pene de aur, care facea zilnic 3 oua din aur. Oualele erau daruite fecioarelor care ajungeau la varsta maritisului. Pentru a primit ouale, fetele trebuia sa urce pe varful muntelui in miez de noapte, pentru ca hotii sa nu le urmareasca si sa le fure ouale. Intr-o zi, cativa feciori din Vidra le-au urmarit de fete, le-au lasat sa primeasca pretioasele oua si apoi le-au incoltit sa le fure ouale. Copilele speriate au luat-o la fuga si au scapat ouale din poala pe Valea Arieasului – despre care se stie ca ascunde multa bogatie subterana. Vazand patania, gaina a fugit si s-a ascuns intre niste stancu la Rosia Montana.
Prezent
Târgul a fost privit ca un important moment iniţiatic pentru tinerii locului care intrau aici pentru prima dată în horă, trăind emoţiile începutului, iar frumuseţea fetelor şi a flăcăilor devenea obiect al admiraţiei şi fascinaţiei. Se spune ca fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii care veneau acolo în acest scop. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu strigături, veritabile probe de măiestrie şi iscusinţă, iar fetele se luau, nu se cumpărau.
In prezent, Targul de fete se desfasoara in localitatea Avram Iancu si intr-o poiana de pe platoul muntos situat la 1.486 de metri altitudine, la intretaierea judetelor Alba, Arad, Cluj si Hunedoara.
Mesterii populari îşi prezinta în cadrul marelui targ produsele artizanale specifice zonei: vase si unelte de lemn pirogravate, ceramica de Bihor şi Zarand, tulnice, tesaturi populare de casă şi produse culinare.