O copilărie fericită înseamnă zâmbete, muzică, dans și jocuri. Acestea sunt elementele care au stat la baza evenimentului „LUMEA COPIILOR” organizat de către Asociația Interculturală Româno-Elenă DACIA din Atena
Duminică, 04.06.2017, pe scena Centrului Cultural Kato Petralona al Primăriei din Atena, elevii Școlii de Limba Română, Cultură și Civilizație DACIA au sărbătorit copilăria printr-un spectacol în care au reușit să trezească amintiri din copilăria fiecăruia dintre noi.
La eveniment a fost prezentă doamna Anca Chisăliță, Atașat al Ambasadei României la Atena pe probleme culturale şi comunităţi , care a luat cuvântul și a felicitat elevii, cadrele didactice penru implicarea activă pe tot parcursul anului școlar.
Spectacolul a debutat cu un program de poezii și cântece interpretate de preșcolarii și școlarii școlii noastre, iar în cea de-a doua parte, invitații nostri speciali, Năstase Iulia și Luis Ungureanu au încântat publicul prezent cu un dans SHOW MIX LATIN.
Un moment special l-a reprezentat cel al Elevii cursurilor de muzică și dans care se desfășoară în fiecare duminică au dansat pe ritmurile cunoscutei melodii Barca pe valuri, au interpretat cântece de muzică ușoară și populară românești. A avut loc o expoziție de desene realizate de copii și o paradă a costumelor populare românești.
Au interpretat: Nicol Palaghia – Toti copiii trebuie
Motan Gabriela – Îmi place școala
Miron Ana Maria – Să fim copii
Teodora Gorjan – Mai bădiță, Petre măi
Loliceru Daiana și Fotini Menexis – Ani de liceu
Palaghia Melani- Morărița
Rusu Gabriela -Aseară ți-am luat basma
Elektra Karanasi – Trandafir de la Moldova
În încheierea evenimentului, copiii au avut parte de un party dedicat acestora, unde nu a lipsit invitatul surpriză care le-a pregătit baloane și picturi pe față.
Mulțumim sponsorilor noștri: Mihai Dohotar- Carpathian Backery, Delicatessen, Ema¨s Creations, Western Union și partenerilor noștri media: All For Romania, Emigrantul, Obiectiv , Timp Românesc.
Mulțumim doamnelor educatoare Ruxandra Boncan si Mihaela Nitulescu care ne-au trimis cărți pentru elevi în cadrul proiectului „Și noi suntem alături de ei”, în care Asociația Dacia participă ca partener alături de ISJ Vâlcea, ISJ Sibiu, Arhiepiscopia Râmnicului, Arhiepiscopia Sibiului. Copiii din Grădinițele vâlcene și sibiene au donat cărți școlii noastre.
Mulțumim tuturor celor prezenti, copiilor, cadrelor didactice Laura Mihaela Dumitru, Daniela Popescu, Marilena Popa, Emma Sathopoulou, precum și părinților care s-au implicat activ în realizarea cu succes al acestui spectacol!
“Copilăria este un tărâm magic. Nu ştim când şi unde începe şi nu ştim când şi unde se termină. Ne trezim doar că numai suntem copii, că am ieşit din copilărie, uneori fără să o fi trăit pe deplin… Copilăria este o lume fermecată, duioasa, dulce, lină, în care orice se poate întâmpla. Orice! Este vârsta la care suntem cel mai aproape de Dumezeu si de toate tainele existenţei. Ne putem întâlni oricând cu balaurul cu şapte capete, cu zgripţuroaica cea haină, putem fi vrăjitori, eroi din filme sau benzi desenate, putem vizita orice loc din lume cu ochii minţii şi să credem cu tărie că am fost acolo cu adevărat…
Copilăria este singurul moment al vieţii în care trăim totul la maximă intensitate. În care plângem şi râdem în aceeaşi zi, în care ne supărăm şi iertăm după câteva momente, în care suntem singuri şi totodată cu toată lumea.
Apoi, pe măsură ce trec anii, pe măsură ce ne maturizăm, nebunia si exuberanţa copilăriei dispar. Devenim mai serioşi, zâmbim mai puţin, nu ne mai bucurăm de orice nimic care ni se oferă, avem gusturi, pretenţii rafinate… Nu mai iubim cu detaşare si pasiune, nu mai roşim atunci când greşim, nu mai chiuim de bucurie atunci când cineva ne îndeplineşte o dorinţă mult aşteptată.
„Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată. Şi, drept vorbind, acesta-i adevărul.
Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii, le ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, încălecat pe băţul sau, gândeşte că se află călare pe un cal din cei mai straşnici, pe care aleargă, cu voie bună, şi-l bate cu biciul şi-l struneşte cu tot dinadinsul, şi răcneşte la el din toată inima, de-ti ia auzul; şi de cade jos, crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi descarcă mania în toată puterea cuvântului…
Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de când îi lumea asta şi pământul, măcar să zică cine ce-a zice.”