Efim Chicu – Un poet așa cum erau odată, care scrie versuri pline de parfum ce te răscolesc în cele mai adânci cotloane ale sufletului. Un poet care-i mândru că „nu-i sovietic” și care, deși de dincolo de Prut, scrie într-o admirabilă românească.
SURPRIZĂ
M-a invitat la o cafea
Din banii ei, singurătatea,
Am scris un vers ce-l va cânta,
Prin frații mei, străinătatea.
Doar eu și ceașca aburind,
Renunț la zahărul sintetic,
Lui Dumnezeu, printr-un colind,
Îi mulțumesc că nu-s sovietic.
Pe masa veche de stejar
Un smoc uscat de crizanteme.
Prin gustul de lichid amar
Se ceartă titluri de poeme.
Mai e de dragoste un fir
Și parcă ninge, parcă plouă.
Pe cel din urmă trandafir
Îngheață boabele de rouă.
În haina ta s-a îmbrăcat
Și-mi strânge subțioară cartea.
Din banii ei m-a invitat
La o cafea singurătatea…