Ziarul Emigrantul. Portal de știri și informații pentru românii emigrați Publicație a Editurii Diaspora – Țifești, România
Una din etapele vizitei la Roma a președintelui Klaus Iohannis a fost întâlnirea cu românii rezidenți în Peninsulă. Discursul președintelui, calibrat pe comunitatea de aici și interesul acesteia pentru votul electronic sau prin corespomndență, a durat circa 15 minute. Ieșirea din sală însă aproape o oră, reușind cu greu să răzbată prin mulțimea de admiratori.
Deși unii au dorit ca întâlnirea președintelui Klaus Iohannis cu românii din Italia să se desfășoare pe stadion, lucru aproape ilogic și imposibil de realizat, a fost de ajuns sala Palatului Cancelleria din centru Romei s-a dovedit încăpătoare. Încă de la orele 15,30 în sală au început să vină români, mulți dintre ei ajunși în Roma din cele mai îndepărtate colțuri ale Italiei cu o zi înainte. Serviciul de control și securitate a desfășurat forțe române și italienești, chiar dacă președintele s-a arătat o persoană iubită de românii de aici, care nu avea de ce să se teamă.
Dacă ziua alegerilor din 16 noiembrie 2014 a fost una cu ploaie, și cea a vizitei a fost la fel. Astfel, președintele a ajuns la cei din diaspora așa cum intrase.
La ora 18 președintele și-a făcuit apariția, intrând în aplauzele celor prezenți și fiind primiți cu păine și sare de un grup de trei copii în costume naționale. S-a intonat Imnul de Stat după care introducerea a fost făcută de ambasadorul României la Roma, ES Dana Manuela Constantinescu, care a reamintit efortul instituției de a continua programul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească prin care aici, în Italia, românii își educă și transmit mai departe copiilor identitatea românească.
Discursul președintelui
Așa cum era de așteptat, Klaus Johannis a avut, la întâlnirea cu comunitatea românească din Roma, un discurs axat în jurul votului electronic sau prin corespondență.
„M-am bucurat să constat că toate partidele s-au angajat public că vor începe în cel mai scurt timp, probabil chiar săptămâna aceasta, dezbaterea cu privire la legislația care asigură dreptul de vot al românilor din afara granițelor. Există în acest moment un proiect privind votul prin corespondență. Este rolul Parlamentului să discute și adopte o soluție, oricare ar fi aceasta.
Este rolul meu să aduc în dezbaterea publică acest subiect și să-i urmăresc evoluția. Și așa voi face. Eu cred că avem nevoie de o asemenea lege care privește votul românilor din diasporă. Nu doar pentru că am promis — și toată lumea a promis. Deși acest lucru în sine ar fi un argument suficient. Ci și pentru că realitatea o impune. Pentru că este democratic și principial ca statul român să se asigure că fiecare cetățean își poate exercita dreptul fundamental la vot și să ofere suficiente opțiuni pentru asta.
Am auzit opinii diferite și preocupări, chiar temeri, despre cum s-ar putea desfășura votul prin corespondență sau cel electronic, dacă este suficient de sigur și ce ar putea să îl afecteze. Sunt preocupări legitime, le înțeleg, mai ales că este prima dată când vom avea un altfel de proces de vot. Specialiștii vor da răspunsurile tehnice și vor veni cu soluții. Dar eu aș vrea să vă dau un răspuns de principiu. Să renunțăm la premisa neîncrederii — a cetățenilor în autorități, a autorităților în cetățeni, a instituțiilor în propria capacitate de a pregăti și organiza un asemenea vot. Și să pornim de la obiectivul că și unii și alții ne dorim un vot în străinătate funcțional.
Românii din străinătate au arătat întregii lumi că sunt un exemplu de implicare civică și participare, că sunt informați și știu foarte bine ce își doresc. Că înțeleg și prețuiesc puterea pe care un singur vot o poate avea în democrație. Și, dincolo de orice reguli și proceduri, acest lucru face un vot sigur și pe deplin asumat de cel care-l exprimă”, a spus Johannis.
Președintele s-a arătat mulțumit și bucuros pentru cuvintele de laudă despre românii din Italia rostite anterior de președintele Mattarella.
Pas cu pas
Discursul a fost unul bine articulat, a durat circa 15 minute, după care a urmat cea mai lungă parte a vizitei: ieșirea din sală. Românii veniți aici au dorit să transmită un mesaj direct, să-l atingă, să-i vorbească, să primească autografe.,,Pas cu pas”, cartea președintelui care a cerut cele mai multe autografe, a fost și sintagma vitezei de deplasare a președintelui prin mulțime. Icoane, cărți, bilețele cu proteste, buchete de flori tricolore ale basarabenilor, selfie cu telefoanele sau aparatele de fotografiat, îmbulzeală și strigăte de a fi fotografiați au creat o situație și o atmosferă greu de controlat de către cei de la SPP.
Astfel, deși moderat și fără gesturi deplasate, președintele a văzut cât este de iubit de cei din Italia și ce speranțe și-au pus românii în instituția pe care o conduce. O demonstrație a faptului că românii, în special cei departe de casă, au nevoie de un lider, o călăuză care să concludă ceva concret pentru țara pe care au fost nevoiți să o părăsească. Iar Italia este cea care găzduiește cel mai mare număr de români emigrați, circa un milion, țara unde aceștia au votat cei mai mulți pentru schimbare – 96.600 de români, dintre acestia, aproape 90% pentru Klaus Iohannis.
