Tu și Eu

De loc din Comănești, județul Bacău, Pinter Lavinia ne-a scris cu intenția de a ne împărtăși una din poeziile scrise de tatăl său, Clemente Ciuhat. Bun interpret de muzică de cor, autorul, în vârstă de 78 de ani, obișnuiește să-și aștearnă în versuri cele mai profunde trăiri.

 

Am pășit pe drumul vieții

Tu, și eu, … la întâmplare,

Neștiind ce-aduce ceasul,

Neștiind ce-apare-n cale…

 

Și am mers așa-nainte,

Apăsați, în meditare…

Drumul drept părea-nainte,

Dar, în urmă, cum e oare?

 

Câteodat’ pășeam agale …

Dar în aer… Ce se-aude?

Parca foșnet de petale…

Doar nu mi se pare oare!

 

A, nu, foi de calendar

Se-ntorceau cu graba mare.

Am cătat sa mă opresc,

Să-mi văd pașii urmă-n vale…

Cum puteam saăstau pe loc

Când toți erau în alergare?

 

Am privit așa, din mers,

Și pot să vă spun, de vreți,

Pașii mei erau cotiți.

Dar ce zici: ai tăi sunt drepți?