Ziarul Emigrantul. Portal de știri și informații pentru românii emigrați Publicație a Editurii Diaspora – Țifești, România
În orice localitate am merge vom găsi un român cu care să ne mândrim. La Palestrina primarul apreciază activitatea lui Cristi Zuna
Vara, fiecare sat al Italiei e în sărbătoare. Orice motiv e bun pentru a strânge lumea în piețe. Și de piețe Italia chiar nu duce lipsă. Aproape fiecare sat are un castel, o ruină de cetate sau adevărate centre istorice bine conservate. La umbra vechilor ziduri, ale anticelor monumente, sub răcoarea fântânilor sau sub maiestozitatea statuilor, italienii și, mai noi, românii se distrează, de delectează, participă cu mic cu mare la manifestările organizate de primării, asociații sau organizații de tot felul.
Palestrina, oraș mai vechi decât Roma, (în antichitate s-au dus lupte acerbe de supremație între cele două localități) este gazda sărbătorii crinului și a bunătăților din Munții Prenestini (Sagra del Giglietto e ghiottonerie dei Monti Prenestini). În Centrul Istoric al localității Asociația Proloco Palestrina alături de primărie au organizat cea de-a XVI-a ediție a acestei manifestări, prilej de întâlnire și schimb de idei, experiențe dar și ocazie unică de a gusta diferite feluri de mâncare tipice zonei: pastă cu fasole, fettucine făcute la mână, carne pe jar, brânzeturi, fructe uscate și așa mai departe. Nu lipsesc vinurile locale: vestitul roșu „Cesanese” de Olevano Romano sau „Malvasia” Doc de Zagarolo.
Standuri cu produse alimentare, tradiționale, artizanat, tineri îmbrăcați în costume de epocă, oameni de rând, turiști, oficalități și artișiti au dat startul acestei manifestări.Din piața centrală a localității nu lipsesc nici produsele tradiționale românești. Aproape de scenă, la loc de cinste, standul restaurantului ”La Cristi” atrage după miros. Două grătare încinse dezmierdă cu mirosul micilor, fripturilor și frigăruilor. Bancul din față te îmbie cu produse de patiserie care nu mai există nicăieri în piață: covrigi cu sare și mac, gogoși, langoși, plăcinte cu brânză de vaci și stafide, poale-n brâu, crenvuști înveliți în kirtoș. Români și italieni vin să ia din acestea. Cristi e amicul tuturor. La stand la el vine arhitectul orașului să-l salute, consilieri locali, primarul însuși care ăl felicită și-i înmânează o diplomă de recunoaștere din partea consiliului local al comunei Palestrina.
Ne face cunoștință cu domnia sa, primarul comunei, Adolfo de ANGELIS care, fără să gândească de două ori, ne acordă un interviu în exclusivitate. Ne vorbește despre români ca despre o parte integrantă a comunității, despre sacrificiul lor în muncile pe care italienii nu le mai fac, despre dialogul constructiv și beneficiile schimburilor interculturale și intersociale. Despre românii care fac lucruri bune la Palestrina și despre Cristi pe care tocmai l-a premiat. El este unul dintre aceștia. El a muncit și a știut să se facă plăcut și nu degeaba are loc în piața centrală. Orășelul, cu o populație de 21.000 de locuitori, are și o numeroasă populație de migranți români. Apropape 1500 de români sunt rezidenți aici și cca 2000 locuiesc și muncesc, adică 10% din palestrinezi sunt de origine română.
”LA Cristi” e nume vechi în Palestrina. Cristi Zuna, 38 de ani, fost sportiv de performanță la ASA Armata Târgu-Jiu a fost descoperit și îndreptat spre lupte libere de profesorul Liviu Andrei. Ulterior gorjeanul a fost pregătit în carieră de antrenorii săi de suflet, frații Gorjeanu. Viața, nevoile și dificultățile post-revoluționare l-au adus în Italia, lângă Roma. Și aici a început să muncească, devenind o prezență dinpeisajul comercial palestrinez.
Venit în 1996 în Italia, Cristi a muncit iar în 2001 a deschis aici primul restaurant românesc cu discotecă. Primul nu numai de aici: acesta a fost una din întâile activități românești de profil ale unui român din Roma și zonele din jurul Capitalei. Nici nu erau conaționali prea mulți atunci dar veneau cu mic cu mare la discotecă ”La Cristi”. Pe-atunci exista acesta și încă un altul la Roma. Vremurile au trecut și Cristi s-a integrat tot mai mult în comunitatea din Palestrina.
Piața centrală, unde are loc manifestarea din zilele acestea, a avut pentru cinci ani un alt bar gestionat de sportivul gorjean. Cinci ani la rând italienii au băut cafea și sucuri la ”Bar Centrale” unde proprietar era Cristi. Munca asiduă, perseverența, viața alături de familie (soția Geanina și băiatul Sergiu Mihai care e mare ,19 ani) au fost ingredinentele care au dus la creșterea prestigiului activității lui Cristi.
Cum vii de la Roma, înainte de intrarea în comună, un indicator mare la Centrul comercial ”La Muraciola” îți arată restaurantul lui Cristi Zuna. Unul mai mare, cu două săli, trei sute de locuri, climatizare, cu băi moderne, bar și bucătărie așa cum cere un local modern. Aici vin italienii să mănânce la prânz, aici își fac onomasticile și botezurile italienii și românii, aici asociațiile din comună și din Roma își organizează evenimentele. De ce? Pentru că așa-i românu primitor. Cristi și Geanina te întâmpină zâmbitori, indiferent dacă în ziua aia au muncit mult, sunt obosiți, supărați sau au probleme. Pentru că nu toate sunt roze nici la ei iar birocrația sau alte evenimente pot aduce și nemulțumiri.
Ziua lor de muncă începe dimineața, la magazinul alimentar ”Jiul” (nu și-a uitat originile de care e mândru) și continuă până până dimineața următoare la restaurant. Sunt mereu prezenți, vorbesc cu toți cei care intră și conduc pe toți cei care pleacă. De aceea oamenii nu spun că merg la restaurant ci merg ”la Cristi”.
Am plecat de la sărbătoare dezamăgiți că nu mai erau nici covrigi, nici mici să luăm la pachet. Italienii veneau, întrebau, cumpărau și se reîntorceau să mai ia. Marfa bună clienți așteaptă iar noi ne-am trezit prea târziu.
Oriunde mergem, în Roma sau comunele limitrofe, găsim exemple de români cu care ne putem mândri, care au făcut ceva bun pentru ei și pentru societatea în care s-au integrat. Iar Cristi Zuna este unul dintre ei.
Cristi MERCHEA
