Ziarul Emigrantul. Portal de știri și informații pentru românii emigrați Publicație a Editurii Diaspora – Țifești, România
Conform datelor Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) în primele șase luni ale anului 2016, la nivel național, s-au înregistrat 8.926 de sesizări privind infracțiunea de lovire și alte violențe săvârșite în familie
Copiii de ambele sexe sunt afectați aproximativ egal de actele de lovire și alte violențe în familie. Dintre adulți, femeile sunt cele mai afectate (79% dintre victime sunt de sex feminin) iar majoritatea agresorilor sunt bărbați (92,3%) 
În aceeași perioadă au fost raportate 81 de cazuri de viol în familie. Victima îi este agresorului partener/ă în 21% dintre cazuri și fiu sau fiică în 44.4% dintre cazurile sesizate. Din datele poliției reiese că toți agresorii care au violat sunt bărbați.
Cifrele se referă numai la cazurile care ajung să fie sesizate la poliție, un număr infim comparativ cu datele colectate în studiul din 2014 al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale în care se arăta că 1 din 4 femei din România a fost, cel puțin odată în viață, agresată fizic sau sexual de partenerul său.
Românii nu sunt cei mai violenți
Surprinzător, românii se situează sub media europeană, dacă se ia în considerare abuzurile suferite de femei cu vârste de peste 15 ani. Bărbații din nordul Europei, statele baltice, dar și cei din Cehia, sunt printre cei mai violenți. Astfel, la nive european una din trei femei (33 %) a fost supusă violenței fizice și/sau sexuale după vârsta de 15 ani. Circa 8 % dintre femei au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale în cele 12 luni premergătoare interviului din cadrul anchetei
Dintre toate femeile care au un partener de viață (actual sau anterior), 22 % au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale de către un partener, începând cu vârsta de 15 ani.
Violența bărbaților români pleacă din școală
Explicația pentru o bună parte din violența bărbațior români vine din exemplele din propria familie și mai ales, surprinzător, din perioada petrecută la școală. Sistemul de învățământ autohton permite dezvoltarea unor conflicte violente între colegi.
Şcolile din România se situează pe locul doi într-un clasament în ceea ce priveşte violenţa în unităţile şcolare, potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii care ține cont de datele de până la sfârșitul deceniului trecut.
Sistemul de învățământ din România se situează pe locul doi într-un clasament în ceea ce priveşte violenţa în unităţile şcolare care cuprinde 37 de ţări, potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Potrivit datelor organizaţiei Salvaţi Copiii România, peste 70% dintre elevii români se tem de comportamentul agresiv al colegilor de şcoală. În anul şcolar 2009/2010, în Capitală au fost raportate oficial 55 de cazuri de violenţă în şcoli.
Agresivitatea verbală, fizică şi cea emoţională sunt cel mai des întâlnite forme ale violenţei în şcoli. Potrivit unui sondaj cuprivire la modul în care reacţionează elevii la violenţa în şcoli, 23% dintre şcolarii chestionaţi au declarat că nu sunt interesaţi, 45% că anunţă profesorul de serviciu sau personalul angajat pentru a asigura paza unităţii şcolare, 38% intervin pentru a-i despărţi pe cei implicaţi în conflict, iar 15% au declarat că nu intervin în niciun fel şi asistă pasiv la conflict.
Un studiu al Institutului Naţional de Criminologie arată faptul că două treimi dintre minori care au ajuns în instanţă erau elevi la data comiterii de infracţiuni. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Poliţia Capitalei în vara anului 2009, 54% dintre elevi consideră că violenţa în şcoli este o problemă permanentă.
