Vândut de regimul Ceaușescu – dentist de 25 de ani la Roma

Interviu cu doctorul stomatolog Peter Covacs, unul din primii dentiști români la Roma, emigrat acum 26 de ani

 

            Un neamț din România îndrăgostit de Italia

 

O vizită la cabinetul doctorului Covacs (se citește Covaci în românește) e un prilej de a afla lucruri noi despre români deosebiți. Iar doctorul Covacs nu este un emigrant oarecare, venit după eliberarea vizelor pentru români în 2007.

         Povestea medicului dentist din Timișoara este cea a românului vândut de regimul Ceaușescu cu mulți ani în urmă; este istoria  neamțului din România îndrăgostit de soarele Italiei. E acea mistică împletire de sentimente, cultură, trăsături genetice și expriențe ale vieții care modelează existența unui om până la a-i da o valoare deosebită, recunoscută de cei din jur, de cei cu care vine în contact. Valoarea omului care este OM oriunde s-ar afla. 

 

–       Când și de ce ați plecat din România?

–       Am plecat din România în anii 80. Mai întâi în Germania, după care am ajuns în Italia.

–       Cum ați reușit să plecați pe atunci?

–       Cum se pleca pe atunci. (O spune la modul cel mai firesc ca și cum pentru mine ar fi  foarte normal  și logic să înțeleg.)  Am fost cumpărat.

–       Ați avut prieteni afară?

–       Da, terminasem facultatea de stomatologie la Timișoara.

–       Prietenii din facultate v-au ajutat să ieșiți?

–       Noo, no. Pe vremea aceea nu erau studenți străini la noi. Ma târziu au început să ajungă. Erau ceva vietnamezi pe atunci … Cu avionul am plecat.

–       Ce însemna costul unei vize atunci?

–       Păi, nimic. Că eu am fost cumpărat.(!)

Nu mă dumiresc bine cum a fost ”cumpărat”. Rămân cumva suspendat de situația asta dar îmi aduc aminte imediat că regimul Ceaușescu a vândut cetățenii șvabi, secui, care vroiau să plece. Iar presa în ultima vreme și mărturiile celor din sistemul de atunci au relevat și valoarea unor astfel de tranzacții: 50.000 de mărci pentru un om.

         Ce este interesant este faptl că acest medic român nu a trebuit să înapoieze niciodată statului german prețul libertății sale și nici nu știe care a fost valoarea s.

         –     Am plecat ”legal”la acea vreme.

–       Și cine a tranzacționat cifra?

–       Organizațiile. Nu știu cine. Pur și simplu am făcut cerere de plecare defnitivă și s-a aprobat. Nu știu cât a costat statul român persoana mea, dar cred că pe mine au dat mai mult fiind destul de tânăr și cu școala făcută. În 80 aveam 28 de ani (născut în 50).

Provenind dintr-o familie mixtă, tată german și mama româncă, cu școala germană la bază, cu facultatea de stomatologie terminată la Timișioara, doctorul Covacs anticipează cu mult evenimentele din orașul natal și este unul din pionierii emigrației româneștin în Italia.  

–         Emigrarea înseamnă prima etapă pe lagăr, în Nurberg și de acolo la Essen, unde am lucrat într-un  un cabinet stomatologic, iar în 83 am deschis tot în Essen un cabinet al meu pe care l-am ținut până în 88.

În 88 decid să plec în Italia. Îmi plăcea țara asta și aveam aici și prieteni dentiști. Erau mai mulți colegi aici. Deși sunt de factură germană, îmi plăcea Italia.

–       Cum v-ați adaptat la Roma?

–       Mult mai bine ca în Germania. Sigur că da, mult mai bine.

Cu un an înaite de Revoluție ajung aici. Nu erau români, nu aveam contacte în afara amicilor mei. Erau câțiva medici timișoreni care se mutaseră aici. La Roma numai eu cu un coleg am venit, ulterior acesta mergând la San Benedeto. Apoi mai erau pe la Bolzano…

          De 25 de ani la Roma

–         La Roma la cine ați venit?

–       La nimeni. Am stat mai întâi la Monterotondo împreună cu un alt coleg, care s-a mutat ulterior la  Anguilaa unde are și cabinet… După care am deschis fiecare afacerea noastră. Acest cabinet l-am inaugurat  în 89. De 25 de ani aici.

–       Sunteți cel mai vechi, practic în acest domeniu la Roma.

–       Nu. Cel mai vechi nu sunt eu. Au fost alții veniți cu mult în aninte. Unul a murit deja, alți doi sunt pe la Ostia dar au peste 80 de ani … Aceștia sunt veniți în anii de după război practic. (!)

–       Pe pereții dumneavoastră multe dipolme.

–       Da. Am făcut foarte multe cursuri de specialitate: în Italia, în Germania. Trebuie să fii la zi, altfel ce fel de garanții dăm clienților? Cum ne adaptăm noilor realizări ale medicinei și ne perfecționăm munca?

–       Clienții români sunt numeroși?

–       Cam jumătate dintre ei. Majoritatea românilor a venit aici în Italia de cca 10-12 ani .. și nu au venit toți odată.  În ultimii ani au început să vină românii din ce în ce mai mulți.

–       O estimare a numărului de clienți care vă calcă pragul?

–       O mie, o mie și ceva pe an … români și italieni. De când am început să am români cred că am trecut de 10.000. Sunt 14 ani de când sunt în locul acesta.

–       Vă deranjează concurența care a început să apară?

–       Nuuu, nici pe departe. Să fiu sincer, nici nu-i cunosc pe ceilalți medici. Știu că sunt, că există. Eu sunt  aici de 25 de ani, un cabinet consolidat cu 3 medici români, doi tehnicieni italieni, trei asistente, o secretară … Doamna doctor Ana Maria Haută care vine din Iași, doamna doctor Zelinschi, bucureșteancă și eu timișoren.

          Stomatologia românească,  mai veche cu cel puțin 30 de ani față de cea italiană

 

–       După atâta timp, mai avți legături cu România?

–       Merg foarte des, cel puțin de 3-4 ori pe an. Merg la prieteni.

–       Cunoașteți fenomenul turismului dentar?

–       Cum să nu. E peste tot, răspunde puțin distrat, cu gestul celui care nu-l preocupă un fenomen cunoscut, indiferent profesionistului cu nume, cu clienți formați într-o viață de om. E în Slovenia, în Croația, Ungaria, România. Mai nou avem medici italieni în țară care atrag clienții din Italia. Merg des pe la București și mă întâlnesc cu ei. Sunt clinici private ale itaienilor pentru clienți italieni.

–       Ce părere aveți despre școala românească de stomatologie?

–       Școala românească a fost mereu o școală bună. Stomatologia românească e mai veche cu cel puțin 30 de ani față de cea italiană. Noi aveam specializare, facultate de stomatologie, mult înaintea lor. Facutatea de odontoiatrie are aici 20 de ani. Eu sunt înscrisul cu numărul 511 și acum au ajuns pe la 6000-7000. Ana, ce număr de înscriere ai? își întreabă colega curios. Dacă eu am numărul 500,  înseamnă cu nu poate să fi fost înființată cu mai mult de doi ani înainte.

Cabinetul este unul în care intri cu plăcere și siguranță: curățenie ”farmacie”, personal pregătit și educat, cabinet  cu medic pentru copii, salon pentru implantologie, laborator propriu cu doi tehnicieni italieni: Daniele Macci și Bruno Macci, (unchi și nepot). O colaborare de peste 20 de ani cu Bruno și de peste 6 ani cu Danile face ca echipa să fie una închegată ca o familie.

Pe doctorița Zeincshi a cunoscut-o la un curs în București în timp ce doctorița Hata a venit în Italia acum 12 ani, urmându-și dragostea iar la cabinet pur și simplu luând numărul de pe net și întrebând dacă era nevoie de un colaborator.  Așa s-a format o echipă solidă, ca o familie în jurul doctorului Covacs care, dincolo de cea de la muncă,  are propria familie: o soție și un copil.

Vizita înseamnă pauze, răspunsuri la telefon, la interfon, aspecte de care se occupă a domnișoară atentă și primitoare cu toți cei care intră aici. Un loc unde, dincolo de problemele care ne fac să apelăm, este locul unde ești primit de oameni, de profesioniști pe mânile și pricepoerea cărora poți să mergi cu încredere.

 

foto și text: Cristi Merchea