Ziua Muncii

I se mai spune și „Ziua pelinului” sau „Ziua bețivilor”

1 Mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

La 1 Mai românii sărbătoresc „Armindenul„, simbol al vegetației care protejează  recoltele și animalele. În tradiția populară, acestei zile i se mai spune și „Ziua pelinului” sau „Ziua bețivilor” și semnifică începutul verii.

Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca sa nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătoși, prin petreceri la iarba verde, unde se mănâncă miel și caș și se bea vin roșu cu pelin „ca sa fii sănătos, puternic și rumen in obraji”.

De  Ziua Pelinului, oamenii obişnuiesc să se rostogolească prin iarbă, să se spele pe mâini și pe fată cu rouă, dar şi să poarte pelinul la pălărie, în sân, în buzunare, „ca să fii ferit de rele și să ai noroc tot anul”.

Tradiția spune că acum se pun ramuri verzi la porți, pentru noroc și belșug; la casele cu fete se pun puieți de mesteceni în fața porții. Armindenul simbolizeaza vechiul zeu al vegetației care proteja recoltele și animalele. Cu o zi înainte, se aduce din padure o ramură verde sau un pom curățat, iar de 1 Mai se pune în fața casei, unde se lasă până la seceris, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni si animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Armindenul se sărbatorește în Transilvania, Banat, Bucovina și Moldova la 1 mai, în Tara Lăpușului de Rusalii, în Muntenia și Oltenia pe 23 aprilie, de Sângiorz.

În anumite zone ale Moldovei are loc şi „băutul Mărţişorului”, o petrecere câmpenească ocazionată pentru scoaterea mărţişorului de la piept sau legat la mânã în ziua Dochiei (1 martie). Femeilor le este interzis să frământe pâine, însă le este recomandat să semene castraveţi, pepeni sau fasole, pentru a avea rod bun.